Cristina Savuica – Flexibilitate, curaj si intuitie

Rodica Nicolae: Sa-ti incepi studiile in strainatate si sa le continui in Romania nu este tocmai tipic pentru un inceput de cariera…

Cristina Savuica: Am avut dintotdeauna o slabiciune pentru limba ceha, pe care o consider extraordinara si, dupa ce am urmarit la televizor serialul pentru copii Arabella, am sperat sa am vreodata ocazia sa o invat. Visul mi s-a realizat in 1990, cand parintii mei, care lucrau in Cehia, m-au luat sa studiez acolo. Limba ceha am invatat-o in cadrul Universitatii Carolina, din Praga. Tot la Praga, am urmat Facultatea de Relatii Internationale, timp de un an.

Atunci cand ati ales o facultate, ati stiut ce avea sa urmeze?

Inainte de a incepe liceul, visam sa ajung medic. Am facut Liceul Sanitar, dar mi-am dat seama ca nu sunt facuta pentru aceasta meserie, ca e nevoie de un anume tip de temperament, iar eu sunt o fire mult prea sensibila pentru o cariera medicala. Asadar, la sfarsitul liceului, m-am hotarat sa schimb profilul si sa urmez ASE-ul, pentru ca a existat intotdeauna in mine o inclinatie catre business. Am inceput studiile la Praga si le-am continuat in Romania, la Facultatea de Relatii Economice Internationale. Pot spune ca am avut niste repere foarte clare inca de la inceput: voi lucra in sistemul particular, in business, vanzare si marketing. Sunt pasionata de marketing si am studiat foarte multe lucrari de referinta, marturisesc ca in facultate a fost materia mea preferata. In timpul facultatii, mi s-a oferit sansa sa lucrez in domeniu. Vorbind ceha, am fost rugata sa fac cateva traduceri pentru o companie care avea relatii comerciale cu Cehia. Dupa o vreme, pe langa traduceri, am contribuit cu idei si eram consultata la luarea de decizii si astfel am ajuns intr-o pozitie de sales si marketing.

Diplomat fiind, sotul meu a primit o oferta de a lucra la ambasada Romaniei din Bratislava si l-am insotit dupa terminarea facultatii. In primul an, am fost doar mamica si sotie. Am avut o activitate bogata, m-am inscris in diverse cluburi, precum cel al femeilor de afaceri, al sotiilor de diplomati etc.

Ce ati facut in tot acest timp pentru cariera dv.?

Prin 1997, pe piata slovaca exista un ziar foarte puternic de limba engleza. Una dintre prietenele mele romance care lucra acolo, m-a rugat sa o ajut. Am inceput in departamentul de sales, apoi in cel de marketing al acelei publicatii. Era, de fapt, un stagiu de practica, apoi a urmat promovarea: marturisesc ca mi-am insusit extraordinar de multe lucruri si experienta mea profesionala s-a imbogatit semnificativ. Una dintre sanse a fost diversitatea culturala a colectivului, pentru ca ziarul avea 90% din angajati expati, o combinatie extraordinara intre culturi, intre traditii, intre stiluri si abordari in rezolvarea de probleme. Colaborarea la acest ziar a durat pana in momentul in care am parasit Bratislava, la finalul mandatului sotului meu. In tot acest timp, am absolvit cursurile unui program MBA, din dorinta de a acumula cat mai multe cunostinte.

Inainte cu un an de a pleca din Bratislava, la un business reception, l-am intalnit pe actualul managing partner al firmei Lugera, Gerard Koolen, care, in urma unei discutii, m-a intrebat daca la intoarcerea in tara n-as vrea sa deschid in Romania o agentie Lugera. Am perceput-o in acel moment ca pe o gluma, pentru ca la vremea respectiva nu aveam deloc experienta in resurse umane. M-am decis totusi sa accept provocarea lui Gerard, era un drum nou care se deschidea in fata mea si un domeniu de activitate extrem de interesant pe care nu il explorasem pana atunci, dar care simteam ca ma atrage.

Ca urmare, am vizitat Lugera, cea mai mare firma de resurse umane din Slovacia (30 de angajati, un numar foarte mare pentru o firma de resurse umane la o piata de 5 milioane de locuitori), m-a impresionat intr-un anume fel si am decis: „Da, voi deschide Lugera in Romania”. A urmat un training intensiv de 10 zile si m-am reintors in tara cu dorinta ferma de a deschide Lugera. La vremea aceea, aveam „trei asi in maneca”: un computer, Know-how-ul Lugera si doza de entuziasm pe care numai dorinta de a reusi ti-o da!

Ce este Lugera acum?

Lugera este acum un partener pe termen lung. Este o entitate cu misiune si valoare bine determinate si puternic implementate: misiunea de a deveni un partener de prima optiune si valoarea respectului fata de clientii sai. Iar pentru staff, Lugera inseamna o a doua familie: suntem colegi si prieteni, lucrul in echipa ne da puterea de a reusi impreuna, iar increderea sta la baza ansamblului de relatii care ne leaga. Eu insami am primit multa incredere atunci cand am facut primii pasi, e randul meu acum sa acord incredere staff-ului Lugera!

In ce consta munca dv.?

Fluxul, in linii mari este: primim solicitari de selectie de personal de la companii, noi identificam candidatii cu experienta profesionala, abilitatile non-profesionale si expectatiile cele mai apropiate de fisa si profilul postului disponibil. Pe baza unei experiente indelungate de lucru cu anumite companii, cunoastem deja cerintele clientului si in momentul in care intervievam un candidat si il gasim potrivit pentru un anumit tip de job, chiar daca stim ca nu exista job-ul pentru care candidatul ar fi potrivit, pot exista alte pozitii colaterale. De foarte multe ori am plasat candidati folosind acest sistem si bazandu-ne pe abilitatile de top-recrutori ale staff-ului nostru.

Un alt aspect demn de remarcat este acela ca nu avem o politica a firmei impusa din afara. Vorbind cu foarte multi clienti, am inteles ca bariera de care s-au lovit de cele mai multe ori a fost sintagma „politica firmei nu permite sa…”. Lugera practica politica atitudinii „Yes” pe care o s-o vedeti ilustrata in toate tablourile de la sediul nostru, pictate chiar de managing partnerul meu. Politica atitudinii „Yes” elimina din principiile noastre atitudinea „No”! Intotdeauna se gasesc solutii, indiferent de solicitarea clientului. Rolul nostru este de a fi acolo cand clientul ne cauta, de a identifica cai alternative de solutionare, de a spune intotdeauna „Da, se poate!”. In 90% dintre cazuri, daca nu chiar mai mult, clientii devin prietenii nostri in momentul in care incerci sa pastrezi distanta, de la business la business, este OK, dar cand treci de aceasta bariera, relatia merge mult mai bine. In spatele clientului este un om, care te solicita pentru ca are de rezolvat o problema. Daca stii sa il ajuti atunci cand el are nevoie si mai ai si abilitatea de a o face bine, ii devii prieten.

Planul dv. de cariera, in linii mari, s-a realizat…

Da, pot spune ca ma indrept cu pasi siguri intr-acolo, si iata de ce: am sansa de a avea un partener de business inzestrat cu abilitati profesionale extraordinare si calitati umane deosebite, mai am sansa de a lucra cu o echipa tanara, entuziasta si motivata si as mai adauga aici si permanenta mea nevoie de a cunoaste, de a descoperi si a invata lucruri noi.

In afara de pasiunea din copilarie pentru limba ceha si contextul familial, ce anume v-a influentat cariera?

Gerard Koolen, despre care v-am vorbit, imi este si mentor. In momentul in care esti nou intr-un business, ai nevoie sa inveti foarte multe, intr-o perioada foarte scurta. Ceea ce apreciez in mod deosebit la el este curajul pe care l-a avut atunci cand a mizat pe mine, dupa doar 10 zile de training: acela de ma face responsabila cu deschiderea unui business in care imi lipsea experienta! Si apoi, suportul financiar extraordinar si libertatea de a lua decizii pe care mi le-a oferit! A avut curaj. Curajul lui m-a motivat! Mai tarziu, mi-a marturisit ca are un „feeling” special la oameni si a avut incredere in reusita mea, fapt de care nu ma indoiesc!

Ce planuri de viitor aveti?

In viitorul foarte apropiat, voi deschide birouri Lugera la Belgrad si Sofia, pe care le voi coordona, asa cum fac si cu cele din Timisoara si Brasov.

Va identificati cariera cu cea a Companiei Lugera?

Cred ca oriunde, la orice alta companie, as fi fost la fel de responsabila si dedicata, daca consideram ca este acela locul meu.

Lugera mi-a adus insa extraordinar de mult credit. Si apoi, Lugera e „copilul meu de suflet”.

Care dintre calitatile dv. s-au potrivit cu politica Lugera?

Curajul, flexibilitatea si dorinta extraordinara de a lucra foarte mult, puterea de munca.

Mai aveti timp si nevoie sa invatati?

Invat inca foarte mult. Indiferent cat de bun ai fi intr-un anumit domeniu, intotdeauna va exista loc de rafinare a cunostintelor si consider ca daca nu ai suportul necesar la momentul potrivit, nu poti merge mai departe. De fapt, nu este atat suportul propriu-zis, cat consolidarea increderii in tine. Citesc multe carti despre personalitatea umana, cum sa-ti castigi noi prieteni, moduri de comunicare. Citesc Anthony Robbins, Scott Ventrella, Robert Kiyosaki. Este precum un training continuu. Am invatat extraordinar de multe lucruri noi din acest tip de carti. Interesant este ca ma recunosc in cele mai multe dintre ele, este ca si cum le-as fi scris eu. Le-am citit ca sa-mi reconfirm orientarea catre client. Eu sunt in general o fire comunicativa, mi-e usor sa ma exprim. In timp, ca urmare a acestor lecturi, am invatat sa exprim ceea ce gandesc intr-un anume fel. Marturisesc ca inca citesc carti de management fiindca nu ma consider un manager format intr-o anumita scoala. Coordonez activitatea in firma bazandu-ma foarte mult pe intuitie si bun-simt. Imi respect colegele la fel de mult ca si pe seful meu, suntem prietene. Ele sunt „fetele mele” la care tin extraordinar de mult.

Daca vreuna dintre ele are un plan de cariera separat de Lugera?

Chiar experimentez o astfel de situatie. Una dintre colegele la care tin foarte mult va pleca din firma in curand, iar eu o voi sustine, intrucat va ocupa pozitia de HR Manager. Nu pot decat sa fiu mandra ca si-a capatat experienta profesionala la Lugera si ca a fost discipolul meu.

V-ati potrivit de la inceput cu valorile, cu stilul, cu asteptarile Lugera?

Nu chiar de la inceput. Desi Lugera este companie olandeza, are HQ in Slovacia. Oamenii de acolo sunt putin diferiti de noi, mai reci, mai putin expansivi, cu o relatie de comunicare mai rezervata, ei pastreaza o anumita distanta. Lugera Romania a trebuit sa se adapteze la specificul si cultura romaneasca. Am avut, din fericire, libertatea de a crea stilul echipei. Fetele din echipa sunt foarte comunicative, deschise, foarte funny.

Timpul dv. liber?

Nu am prea mult timp liber: doua, trei ore seara, cu Mihnea, baietelul meu, ceva timp in week-end, care doar ca exceptie este liber integral. Si in concediu am laptop-ul cu mine si lucrez. Timpul meu liber se masoara in unitati foarte mici: o jumatate de ora, o ora. Cred ca asa am invatat sa pretuiesc timpul liber.