Cine este românul care a devenit milionar la 28 de ani. Povestea tânărului care s-a îmbogățit din bucătăria orientală
Am stat de vorba cu Andrei Iușut ca să aflăm ce il mana in jocul cu risc al antreprenoriatului si am aflat ca in niciun caz profitul. Mai degraba, placerea jocului strategic si pasiunea.
Andrei Iusut face parte dintre OAMENII CARE NE INSPIRA.
Restaurantul cu specific turcesc din Centrul Vechi al Bucurestiului a aparut acum patru ani, si poate putini stiau la acea vreme ca antreprenorul din spate, care a invetit in proiect 400.000 de euro era un tanar de 28 de ani. Doi ani mai tarziu, aparea si Meze Taverna, un alt restaurant, de data asta cu specific grecesc, cu masute mici si fete de masa albastru cu alb si acorduri eline in surdina. O investitie de 270.000 de euro si aici, acelasi investitor.
Anul acesta, Iusut a trecut la un nou nivel: a relansat restaurantul Divan deschis acum patru ani si a deschis un altul, pe acelasi concept, in Floreasca. Investitie: 1, 7 milioane de euro.
Si totusi lui Iusut nu ii place in mod deosebit sa vorbeasca despre cifre. Spune ca la scoala era slab la “tot ce inseamna uman; la comentariile de poezie am fost un dezastru”. E om de real, cu liceu de informatica si Facultate de Economie.
Nu a asteptat sa termine facultatea pentru a pune in aplicare ce invata acolo, in mediul de business, ci a pornit in paralel. Da, in anii de facultate Iusut avea un business prin care importa anvelope si le vindea pe piata romaneasca. De ce avea un business inca din facultate?
“Am mers la ASE din dorinta de a invata economie, iar de business m-am apucat pentru ca simteam ca pot sa fac mai mult decat doar sa merg la cursuri. La noi studiile sunt extrem de teoretice, si sincer, daca nu exista acest aspect practic, faptul ca ma ocupam de un business, nu cred ca as fi inteles mare lucru din cursuri”, explica Iusut. Banii pentru finantare spune ca i-a luat de pe la banci, cu scrisori acreditive – platea imprumutul dupa ce incasa.
Totul a pornit de la o agenţie de turism
Pentru ca avea nevoie de mai multi bani, ca sa-si finanteze acest business Iusut si-a deschis si o agentie de turism. Isi facuse calculele asa: in turism poti porni cu o investitie mica – unul, doua calculatoare, si un sediu undeva. Apoi, si el si prietena lui erau pasionati de calatorii, asa ca domeniul era potrivit. Ideea se accentuase intr-o vacanta in Spania, cand s-au trezit la Barcelona ca nu gasesc cazare. “Era noapte, eram foarte obositi, si am mers din hotel in hotel sa gasim ceva. Nimerisem o perioada cand tot orasul era ocupat, pentru ca se intampla un carnaval si un congres al medicilor stomatologi, in acelasi timp. Am ajuns sa ne cazam langa Barcelona, la un hotel amarat, unde am platit destul de mult; pe atunci nu prea moda rezervarilor online. Ne-am gandit atunci ca noi daca am avea o agentie, am face ca lucrurile sa nu se intample asa”, povesteste Iusut.
Era la master cand a deschis agentia de turism AA Travel. Pana la urma, a renuntat la afacerea cu anvelope, nu prea era piata, oportunitati… Dar agentia a mers. Erau doi oameni la inceput– el si cu prietena lui. Nu doreau sa faca multe angajari, sa dezvolte nu stiu cate departamente. Mai degraba au zis ca vor pune la punct o tehnologie care le va permite sa fie eficienti, si sa faca treaba asa, fara foarte multa forta de lucru. “Am dezvoltat un software propriu, al nostru, o tehnologie care abia acum e vehiculata la nivel de masa, in turism. Prietenii nostri care s-au ocupat atunci de acest soft lucreaza acum pe la Google, pe la Microsoft… Faceam munca a 30 de oameni cu aceasta tehnologie”, isi aminteste Iusut.
Profitul a venit imediat. A prins si anii de boom artificial, 2007, 2008, dar a stiut si sa actioneze in anii nefericiti ce au urmat, de criza. “Am gandit strategic si am ramas pe turismul de masa. Destinatiile noastre au ramas cele de la inceput, Grecia, Turcia, Bulgaria si ne-am descurcat ok in ciuda crizei…”
AA Travel exista si acum, destinatiile s-au multiplicat si au depasit granita europeana. Cumva insa, de aici a pornit proiectul Divan Grup. Mai exact, Iusut cauta un sediu pentru strange laolalta cele trei locatii ale agentiei – cea de IT, cea de logistica, biroul (care era intr-o garsoniera initial). S-a gandit sa vina in Centrul Vechi, ca e aproape de Unirii, si sa fie central si la indemana pentru clienti. A inchiriat spatiul si apoi… l-a traznit ideea ca poate sa faca un restaurant acolo.
Cum a apărut Divan
Si l-a facut. S-au decis asupra specificului, apoi asupra numelui, apoi el si sotia lui au inceput sa adune cat mai multe informatii despre acest specific. Vroiau sa faca ceva cat mai aproape de origini, cu mancare buna, cu servire ireprosabila, cu aer traditional.
“Cand am inceput sa sapam s-a dovedit a fi cumplit de dificil. Stiam ca ne trebuie bucatar turc. De unde-l luam? Evident, din Turcia. Am mers prin bazare de antichitati, am vorbit cu oamenii sa ii intrebam cum fac aia, cum fac ailalta”, explica Iusut, care nu stia nimic despre domeniul HoReCa, nimic despre bucataria turceasca. Dar a trebuit sa le invete pe toate, in nenumarate drumuri Romania Turcia, a trebuit sa angajeze personal calificat si sa il treinuiasca.
La o saptamana dupa ce a deschis restaurantul Divan, personalul nu mai facea fata. Clientela navalise pur si simplu. Boom, succes din prima.
‘In domeniul acesta exista o crestere exponentiala, la debut, apoi te lovesti de un plafon, pentru ca esti limitat de numarul de locuri. Si de obiceiurile de consum. Ai un val de oameni care mananca la pranz, apoi seara… Ce ma bucura este faptul ca desi la noi nu exista o cultura gastronomica totusi oamenii recunosc un produs de calitate, il apreciaza. Noi facem produse de calitate. Mai bine fac un preparat culinar asa cum trebuie, asa cum este reteta lui originala, decat sa vand mult si prost. Oamenii incep sa simta aceasta diferenta’, precizeaza Iusut.
Orice investiţie necesită un strop de curaj
Totusi, de unde atata curaj? In general, si mai ales pentru aceasta investitie, de 1, 7 milioane de euro. ‘Orice investitie necesita un strop de curaj’, spune Iusut. Si apoi, mai spune: ‘pana la urma, ce am de pierdut?’ Pai… bani? El e de parere ca banii vin si pleaca, si ca important este sa creezi ceva. Ceva de calitate. Insista ca nu urmareste obsesiv profitul, dar ii place jocul, ii place strategia. Nu ii e teama de esec. “Care e problema daca ai dat faliment? Incerci altceva si gata. In Europa esecul e perceput ca ceva ingrozitor. Nu inteleg de ce. A fost decizia ta, ti-ai asumat-o. Gata. O iei de la capat’.
Spune ca multi prieteni de ai lui, angajati in corporatii sau multinationale, au idei stralucite de business, dar intarzie sa le puna in aplicare. Tot spun ca o vor face, dar amana continuu.
Intrebat ce calitati ar trebui sa aiba un antreprenor, Iusut raspunde: ‘sa fie consecvent, ambitios si sa nu se abata de la strategia lui. Si sa nu ii fie frica de un eventual esec. Dar sa isi duca ideea pana in panzele albe, cat se poate, si sa nu faca compromisuri’.