Adina Chiorescu: In natura, devin un alt om

Rodica Nicolae: Cum s-a nascut pasiunea pentru biologie?

Pentru mine, biologia a fost o pasiune chiar din clasa a VII-a, datorata profesoarei de biologie, un adevarat model pentru mine din multe puncte de vedere: inteligenta, dedicata si cu o caldura sufleteasca deosebita. Ea mi-a insuflat aceasta dragoste pentru natura si, de altfel, studiile mele si majoritatea lecturilor mele se refereau la natura in toata splendoarea si complexitatea ei. Incercam sa aflu cat mai multe din secretele ei. Nimic in natura nu este intamplator, totul se desfasoara dupa legi clare, nimic nu se face fara eficienta, cu consum inutil de energie. Cand am sustinut examenul de admitere la Facultatea de Biologie, a fost o concurenta foarte mare, dar acest lucru nu m-a speriat. Am reusit sa intru prima. Am invatat pentru examenul de admitere cu foarte multa placere. In general, sunt o perfectionista, niciodata nu spun ca ceea ce am facut este perfect sau ca este suficient.

Faptul ca intri primul in facultate inseamna ceva in continuarea carierei?

Nu, dar pentru mine a insemnat o responsabilitate mai mare pentru ca trebuia sa demonstrez ca nu a fost o intamplare: trebuia sa merg in acelasi ritm. Am terminat, intr-adevar, sefa de promotie. Dupa terminarea facultatii, primii 10 absolventi din tara ai Facultatilor de Biologie erau admisi la cursurile de specializare (de Masterat). Specializarea in anul acela a fost pe „Biologie celulara si genetica”. Practica si lucrarea de masterat le-am desfasurat la Institutul de Biologie si Patologie Celulara, care isi desfasura activitatea de cercetare stiintifica pe baza finantarilor primite din SUA, prin intermediul marelui om de stiinta George Palade. Toate cercetarile de aici aveau aplicabilitate practica, in principal in domeniul medical. Ca sefa de promotie, am beneficiat de „dubla repartitie”. In primii doi ani, fiind obligatorie desfasurarea activitatii intr-un domeniu de productie, si avand avantajul de a opta prima din promotia mea pentru acest post, am ales Trustul Plafar din Bucuresti, care se ocupa cu valorificarea plantelor medicinale, un domeniu extraordinar de interesant. Dupa acesti primi doi ani, am fost repartizata pe post de cercetator la Institutul de Biologie si Patologie Celulara „Nicolae Simionescu”.

In ce a constat munca dv. la Trustul Plafar?

Intreprinderea Plafar era in Militari. Ma sculam foarte devreme dimineata, la ora 5, pentru ca programul incepea la 7. Am fost repartizata in laboratorul de Control Tehnic al Calitatii, unde aveam posibilitatea sa citesc si sa aflu foarte multe despre plantele medicinale. De atunci am ramas cu aceasta dragoste pentru ele. Am invatat foarte multe despre principiile active si utilizarea plantelor medicinale in diferite afectiuni. Dupa Revolutie, am primit oferta de a ocupa pozitia de asistent universitar in cadrul catedrei de ecologie a Facultatii de Biologie, unde am predat timp de trei ani si jumatate, activitate ce presupunea o mare disponibilitate pentru comunicare. Cu toate acestea, parea un univers imobil, in comparatie cu lumea inconjuratoare in continua schimbare. Lucrul acesta si o vizita in delta Fluviului Mississippi,
m-au determinat sa-mi schimb drumul in cariera.

Cum ati ajuns acolo?

Noi aveam contracte de cercetare stiintifica in Delta Dunarii, impreuna cu specialisti americani, care ne-au invitat sa le intoarcem vizita, pentru efectuarea unor cercetari in Delta Mississippi. Cand am ajuns acolo si am vazut cum si cu ce se lucreaza in America, am realizat ca mai avem mult pana sa-i ajungem din urma. Noi analizam o proba din Delta Dunarii in 12 ore, in timp ce ei obtineau rezultatele analizelor in numai o ora, analizele de laborator avand o derulare computerizata. Noi nu faceam decat sa mimam cercetarea, ne luptam cu atitudinea negativista a autoritatilor ce guvernau Delta Dunarii, cu cele de la Tulcea. Cand m-am intors, am decis ca trebuie sa schimb ceva si mi-am propus sa incerc in business. A fost foarte greu, nu aveam pregatire de specialitate si nici prea multe optiuni de a urma cursuri postuniversitare de specialitate. Solutia imediata a fost sa ma pregatesc la locul de munca. Astfel, am reusit sa ma angajez in cadrul FPS, institutie publica responsabila cu privatizarea societatilor de stat.

Pe ce pozitie?

Am inceput ca PR Officer la FPS. In aceasta perioada am avut noroc sa cooperez cu CA-IB Financial Advisers (Banca de Investitii), consultantul FPS-ului pe probleme de investitii. Am inceput sa lucrez impreuna cu ei, vizitam diferitele companii de stat ce urmau sa fie privatizate, impreuna cu potentialii investitori straini, interesati in achizitionarea acestora. Am invatat foarte multe despre afaceri de la profesionistii din CA-IB Financial Advisers. Mai tarziu, urma sa ma angajez la CA-IB ca analist.

Cum va descurcati fara o pregatire de specialitate?

Initial mi-a fost foarte greu, ma bazam mai mult pe intuitie. Prindeam repede ideile, dar nu ma multumeam doar cu atat. Aveam in minte sa urmez un MBA ori facultatea de studii economice. In 1998, am avut sansa sa urmez cursurile unui MBA. In acelasi an, Agrana Zucker (Austria) a achizitionat patru fabrici de zahar din Romania si a hotarat infiintarea AGRANA Romania Holding and Trading. In august 1998, am inceput sa lucrez aici, mai intai ca Office Manager. Ma ocupam de administrarea companiei. Treptat, firma a inceput sa se extinda. Intre timp, am absolvit cursurile MBA-ului, organizate de Institutul Bancar Roman si City University din Seattle. A fost foarte greu, munceam la serviciu pana foarte tarziu si, cand ajungeam acasa, incepeam sa invat.

Daca a fost asa de greu, ce v-a indemnat s-o faceti totusi?

Atata vreme cat nu aveam o pregatire economica, nu aveam nici o sansa sa evoluez in acest domeniu. Pe vremea aceea, la interviuri, eram intrebata daca aveam MBA, pentru ca exista o reticenta din partea angajatorilor din domeniul economic fata de absolventii de biologie. M-am lovit si de prejudecati legate de varsta. Erau preferate persoane foarte tinere. La angajare, conteaza foarte mult modul in care se prezinta candidatul in interviu: sa ai incredere in tine si sa demonstrezi ca experienta si pregatirea ta reprezinta atuuri pentru postul pentru care aplici. Uneori, esti intervievat de oameni care nu abordeaza persoana in toata complexitatea ei, ci se rezuma la aparente si la raspunsurile standard. Eu, personal, m-am lovit la interviuri de oameni care nu aveau experienta analizei unei complexitati comportamentale. Nu incercau sa vada dincolo de aparente.

Cum va vedeti peste cinci ani?

Am convingerea ca pot sa fac mai mult. Pozitia in sine nu ma intereseaza atat de mult.

Ceea ce pot sa fac eu este sa invat in continuare din orice experienta si pe orice cale. Marketingul este intotdeauna o ipostaza de invatare. In permanenta trebuie sa inveti despre schimbarile pietei, consumatorul este in continua transformare a comportamentului de selectie si cumparare a marfii. Sunt o persoana entuziasta, cand sunt motivata. Am permanenta nevoie de a cunoaste, de a descoperi si a invata lucruri noi. Inca mai invat.

Marketingul are sanse sa depaseasca prima pasiune, biologia?

Nu. Inca ma mai pasioneaza biologia. Nu am renuntat la visul din copilarie de a face o excursie in jungla keniana sau pe Amazon, sa respir natura prin toti porii mei. Cand sunt in natura, devin un alt om. Sincera sa fiu, ceea ce-mi doresc este sa lucrez intr-o firma de cosmetice sau parfumuri.

In ce echilibru se afla cariera cu familia?

Pana la un moment dat, s-au dezvoltat amandoua. Am fost casatorita, dar am divortat si, de atunci, practic m-am concentrat pe cariera. Cel mai bine este sa reusesti sa le impaci pe amandoua, dar depinde si de sansa pe care ti-o ofera viata.