O altfel de şcoală de leadership
Dana Timar este din Sibiu, dar de peste 5 ani locuiește și muncește în Norvegia. Anul care a trecut și l-a petrecut în Franța și la Singapore. Și asta pentru că și-a lăsat deoparte sarcinile de serviciu, ca să își reia, pentru 10 luni, îndatoririle de învățăcel. Ca să-și desăvârșească educația și să schimbe „perechea de ochelari prin care vede lumea” a ales programul MBA al INSEAD, unul dintre cele mai importante din lume, potrivit clasamentelor întocmite de Financial Times sau Business Week. Dana spune că acest program i-a atras atenția cu șase ani în urmă.
„Citisem undeva că era singura școală de business cu campusuri în Europa și Asia și mi se părea fabulos să pot studia în același an pe două continente”. Programul este recunoscut pentru perspectiva globală și multiculturalismul său. Are studenți din peste 80 de nationalități și campusuri în Franța, Singapore și Abu Dhabi, ultimul din 2010. Printre românii care s-au pregătit la aceeași școală se află Cristian Ionescu, country manager la Expense Reduction Analysts, Sergiu Neguț, partener la Wanted Transformation, Andrei Frangeti, partener Renaissance Advisors, și Dan Marius Mihaescu, general manager GTS Telecom s.r.l..
MBA-ul ‒ echivalentul unei școli de leadership
Înainte de master, Dana a mers la ASE București, la Facultatea de Relații Economice Internaționale, între 2001 și 2005. O decizie despre care spune acum că i-a „oferit baza pentru a-și dezvolta cariera profesională în direcția pe care și-o dorește, și pe plan internațional”. După studiile din țară, a lucrat în consultanța de business, mai întâi la o firmă românească, Ensight Consulting, apoi la Deloitte. În 2009 a plecat din țară și până anul trecut a muncit la Oslo. „Am plecat din curiozitate. Voiam să văd cât de diferit poate să fie să lucrezi și să trăiești într-o altă țară”. Spune că a ales Norvegia după un concediu pe care l-a petrecut acolo pentru a vedea aurora boreală.
„Mi s-a părut un loc interesant, în care mă vedeam experimentând un nou stil de viață. Am rămas pentru că am continuat să descopăr o țară cu peisaje de vis, în care accentul cade foarte mult pe comunitate, pe om, pe a fi onest și a contribui. Poate că e ceva ce îmi lipsea în România: a integra apartenența și contribuția la societate în viața mea”. După aproape cinci ani de muncă în Oslo a decis să facă din nou o schimbare. „Îmi doream să mă reîntorc la viața academică, să fac o pauză din rutina jobului zilnic și să mă întorc cu o pereche nouă de ochelari prin care să văd lumea. Mi-am îndeplinit obiectivul, în sensul că am învățat să văd viața ca fiind mai mult decât cariera. Am învățat să îmi apreciez mai mult familia, prietenii, am învățat să lucrez mai bine cu oamenii, să dezvolt echipa din jurul meu. Din acest punct de vedere, MBA-ul a fost echivalentul unei școli de leadership”.
Lecțiile unei astfel de școli nu sunt însă pentru orice buzunar și orice creier. Costă peste 60 de mii de euro cele 10 luni de curs, la care se adaugă cheltuielile de întreținere (locuință, hrană, transport, etc) estimate și ele la aproximativ 23-24.000 de mii de euro. Finanțarea poate fi asigurată prin burse, împrumuturi bancare sau din resursele studentului. Nici admiterea nu este ușoară și include testul GMAT (The Graduate Management Admission Test, care măsoară abilitățile analitice, matematice și verbale ale candidatului și este utilizat de școlile de business pentru a evalua capacitățile aplicanților), certificate de cunoaștere a trei limbi străine, mai multe eseuri și interviuri cu oameni din business, alumni ai școlii. Întregul proces de admitere durează 12 săptămâni, potrivit intituției. Rezultatul? „Întreaga experiență a fost unică. E un an din viață pe care nici unul din noi nu îl va uita: am călătorit mult în Asia de Sud-Est, am participat la cursuri ținute de profesori «world class», am lucrat în echipe pentru a rezolva probleme importante de business. Am avut colegi din toată lumea și a fost fascinant să participăm împreună la dezbaterile din clasă, prin care am înțeles cum argumentele fiecăruia dintre noi sunt influențate de contextul cultural în care ne-am format ca oameni, ca profesioniști. Am învățat cum să negociez cu diferite culturi, sau cum să găsesc calea de mijloc pentru a menține o atmosferă amiabilă, atunci când spiritele se încingeau”, povestește Dana Timar. „MBA-ul a fost o ocazie excelentă de a primi și de a împărtăși lecții, atât profesionale, cât și de viață. Pe lângă profesorii extraordinari pe care am avut șansa să îi am la cursuri, am avut și colegi pentru care sunt recunoscătoare și de la care am avut de învățat. Dincolo de cursurile de finanțe, antreprenoriat, strategie, cred că ne-am dezvoltat cu toții ca oameni de business responsabili. Am învățat că un MBA înseamnă, pe lângă șansa de a deveni un manager de top într-o companie globală sau un antreprenor cu o finanțare de milioane de dolari, mai multă responsabilitate: față de tine însăți, față de echipa din care faci parte, față de societate. Nu e de ajuns să poți să creezi un cash flow din trei mișcări, să decizi strategia unei companii, sau să îți fondezi propria firmă de succes. Ce e cu adevărat important e în ceea ce oamenii reușesc să creeze împreună, în echipe, și cum reușesc să schimbe lumea, puțin câte puțin”.
„Vreau să fiu propriul meu angajator la un moment dat”
De altfel, școala susține că jumătate dintre absolvenții săi își deschid propria afacere, pe parcursul carierei. Asta își dorește și Dana Timar‒ să fie propriul său angajator la un moment dat, chiar dacă nu știe exact cum va ajunge acolo. „Aveam un plan de carieră mai bine articulat acum 10 ani. Între timp, am renunțat la planuri detaliate. Multe dintre persoanele de succes pe care le cunosc și-au construit carierele pe coincidențe. Știu că vreau să fiu propriul meu angajator la un moment dat, că vreau să practic un stil de business etic și orientat spre dezvoltarea angajaților, știu că vreau să îmi construiesc cariera în consultanța de strategie”. Iar construcția merge conform planului general: din august, de când s-a întors la Oslo, Dana este angajată la Accenture Norvegia. „Când am plecat la cursuri știam că vreau să mă îndrept spre consultanța de strategie, cu accent pe noile tehnologii și pe strategii digitale pentru companii. Asta fac acum, la Accenture Strategy”. Celorlalți români tentați de un MBA, Dana le recomandă să își cumpănească bine decizia. „În primul rând, să se gândească foarte bine de ce vor să urmeze un MBA: «Begin with the end in mind»”. E posibil ca pentru anumite tipuri de cariere, un astfel de master să nu fie necesar pentru a face performanță. În al doilea rând, să lucreze cel puțin 4-5 ani înainte de a urma programul care este predat la un nivel competitiv și multe din studiile de caz pe care se lucrează pretind mai mult decât cunoștințe teoretice. O bază practică e utilă și duce la o calitate mai bună a discuțiilor din clasă.
În al treilea rând, să aleagă un program care să corespundă ambițiilor lor profesionale ulterioare. MBA-urile de top internaționale sunt o alegere evidentă, iar așteptările sunt pe măsură. Există programe foarte bune la nivel regional cu specializări pe IT, Finanțe, Marketing, care sunt excelente pentru a pregăti specialiști”.
După anii petrecuți în Norvegia și studiile de Master of Business Administration, Dana este un locuitor al planetei, prea puțin legat de o geografie. Locuiește în Norvegia, dar oricând ar putea pleca acolo unde oportunitățile o cheamă. Inclusiv în România. „Sunt întrebată relativ des dacă mă voi întoarce în România și răspunsul e același: nu știu. Încă nu știu dacă, sau când, și răspunsul la aceste întrebări depinde mai mult de circumstanțele mele personale, decât de starea pieței muncii din România, cu care nu mai sunt la curent.
De fiecare dată când vine acasă, la Sibiu, îi place să colinde orașul sau să dea o tură până la Păltiniș sau prin împrejurimi, împreună cu părinții ei. „Cred că asta îmi lipsește cel mai mult, timpul cu familia și prietenii. Devine prețios, de la depărtare”.