Nu pierdeţi din vedere Nordul
Încrederea confirmată devreme atrage împlinirea de durată. Felul de a fi, de a lucra, de a acţiona trebuie să te ajute să nu pierzi din vedere Nordul. Învecinarea şi însoţirea să fie de calitate. Sigur pe mijloacele tale, vei putea construi întâlnind oameni cărora un astfel de program le este cunoscut şi se vor bucura că te-au întâlnit.
Dacă ar fi să sintetizez doar parte din ceea ce am observat, dar am şi trăit autentic şi în egală măsură îmbucurător, iată cum consider eu că putem să depăşim zona de confort pentru a construi relaţii profesionale autentice şi cum putem să ne valorificăm resursele interioare pentru a obţine rezultate care să ne ofere încredere şi împlinire.
- Să fim noi înşine autentici.
- Să acţionăm conform naturii noastre, pe care însă trebuie să o cunoaştem profund şi să o strunim/modelăm încontinuu. Fiind tu (însuţi) autentic, vei obliga la o replică asemănătoare.
- Să nu cedăm legii micului efort.
- Inerţia şi rutina sunt distructive în opera de construcţie a unei relaţii profesionale şi prin nocivitatea lor opresc dezvoltarea proprie, sporind frustrarea. Cu siguranţă efortul se găseşte reflectat în împlinire.
- În orice moment al construirii relaţiei profesionale să fim necondiţionat alături de sau/şi împreună cu fără a număra şi a cântări, ci doar pentru a vedea cum creşte aluatul.
- Să lăsăm doar necazul de azi pe mâine, în rest să facem azi ce trebuie
- făcut. Vorba poetului: „…Trăieşte ce ai de trăit / Că de făcut nimic / Îţi rămâne / Toată moartea”.
- Să nu credem că suntem Alpha şi Omega, dar să ne placă să fim/să devenim, păstrând proporţiile. Să lăsăm spaţiu în jurul nostru, pentru a putea primi sămânţa roditoare adusă de vânt.
- Să avem nelinişte creatoare în mod real, să nu uităm că „nu există nu se poate” şi că situaţiile-limită, pot fi gestionate.
- Să fim conştienţi că resursele interioare nu sunt o bogăţie în sine.
- Explorarea lor corectă va face exploatarea eficientă. Cu cât accepţi exigenţe profesionale mai mari, cu atât procesul de explorare este mai aproape de adevăr, iar valorificarea lor ulterioară este o exploatare pentru sine cu reflexul încrederii şi împlinirii.
- Să nu lucrăm cu rest, pentru că este greu de gestionat.
- Relaţiile profesionale sunt o varietate/ specie a relaţiilor umane şi, prin urmare, trebuie să păşim atenţi pentru a nu vătăma nicio sensibilitate, dar să şi marcăm cu fermitate prezenţa, pentru a ni se recunoaşte rostul.
- Să cerem ajutor. Să ne lăsăm ajutaţi.
Cele de mai sus trebuie trăite. Firea omului le simte, le atrage, le reflectă. În egală măsură, e nevoie de valorificarea conjuncturilor în care exerciţiul respectiv este posibil. Prin urmare, munca şi norocul trebuie să facă împreună casă bună.
Ana Diculescu-Şova, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen | Attorneys & Counselors
Articol preluat din Revista Cariere de aprilie. Pentru detalii legate de abonare, click aici