Terenurile statului, camp minat pentru tinerii fermieri

La un sfert de secol de cand agricultura se facea in stil de cooperativa, mentalitatea tinerilor antreprenori veniti cu ganduri vestice inca se mai impiedica de arhaismul afacerilor in care statul are bagate, pana la coate, ambele maini. Chiar si asa, cu cateva mii de euro, dezvoltarea unui business bazat pe fructe sau legume este posibila, iar fermierii cu state mai vechi au si cateva modele care ar putea fi implementate.

In prezent, tara noastra are peste un milion de fermieri, majoritatea lor facand agricultura de subzistenta. Daca dintre acestia, 5 procente s-ar orienta catre infiintarea unei ferme de familie, situatia s-ar schimba radical. Din start, am avea cel putin 10.000 de locuri de munca nou create in acest domeniu. Iar de aici ar trebui sa se vada beneficiile pe tot lantul comercial si fiscal.

“Daca cei batrani sunt viciati, cei tineri trebuie sa aiba rabdare si sa asculte de societatea civila. La noi in tara ei considera organizatiile profesionale dusmani, pe cand noi nu vrem decat sa-i determinam sa nu greseasca”, a declarat Ion Cioroianu, consilier in cadrul Asociatiei Fermierilor din Romania.

Potrivit lui, tinerii nostri au oportunitati, dar conditiile sunt foarte dificile. Un tanar care vine, spre exemplu, din Spania si vrea sa isi infiinteze o ferma, nu poate sa apeleze la bani europeni pentru ca ar fi trebuit sa aiba acea ferma inregistrata de cel putin doi ani.

“Avem sanse sa dezvoltam un antreprenoriat in agricultura, dar acestea ne sunt taiate de cele mai multe ori. Si asta in primul rand pentru ca nu avem cadastru agricol. Politicul nu are nici un interes sa faca acest cadastru agricol, iar fara el tinerii nu isi pot deschide o afacere de care sa si beneficieze. Sunt extraordinar de multi primari care au dat acelasi teren la doua trei persoane si cum acestia sunt cea mai de valoare munitie a politicienilor, nu o pot arunca mai ales acum in prag de alegeri”, mai spune oficialul AFR.

Profilul antreprenorului cu start-up agricol

Tanarul antreprenor din agricultura trebuie sa fie pregatit pentru o astfel de afacere pentru ca altfel risca sa o piarda inca din primul an.

“Trebuie sa aiba si obiectul muncii, adica animalele, ferma, masinariile agricole si aici vorbim de un minim de 50 de hectare daca vorbim de o ferma vegetala. Daca este una animala, el ar trebui sa aiba minimum 20 de capete la vaci sau 100 de oi”, crede Cioroianu.

Nici sistemul bancar nu-l ajuta prea mult pe fermierul aflat la inceput de drum. El ar trebui sa beneficieze diferentiat de niste credite, de obicei cu dobanda subventionata, cu perioada de gratie mai lunga.

Modelele italian si francez ar fi destul de bune de implementat in Romania, dar nici cel german nu este de lepadat.

“In Germania, pentru a-ti infiinta o ferma de vaci, pentru constructia ei, ti se dadea un credit pe 25 de ani si pentru popularea ei, pe 10 ani. Si de abia dupa 5 ani incepi sa platesti la banca. Ei bine, la noi, bancile nu sunt interesate sa finanteze fermierii, desi se bat cu pumnul in piept ca ei au tot interesul sa faca acest lucru. In Slovacia, garantia la banca este investitia propriu-zisa, in schimb, la noi, trebuie sa iti pui gaj, casa, masina si orice alt bun pe care-l mai ai si poate fi valorificat de banca in cazul in care intri in imposibilitate de plata”, spune reprezentantul fermierilor.

Pe fonduri europene, noi trebuie sa platim pentru o afacere 50% cu 50%. La o investitie de un milion de euro, fermierul trebuie sa vina cu 500.000 de euro pe care ii va lua de la banca. Pentru banii astia, finantatorul ii cere garantie toata investitia. Iar daca nu ii va merge afacerea va fi obligat sa dea toti banii bancii si inapoi suma luata de la UE.

Cu bani putini s-ar putea incropi o afacere de succes

Suntem a saptea tara in UE ca marime, iar ca teren agricol suntem printre primele. Si daca am stii sa ne vedem interesele si sa facem o agricultura performanta am putea sa concuram cu Franta sau cu Germania.

“Englezii cultiva ca si noi 2 milioane de hectare de grau, dar recolteaza 15 milioane de tone, ajungem cu recolta de abia la jumatate si atunci ne laudam ca avem productii record. La noi se poate mari randamentul, dar numai daca s-ar face o zonare stiintifica a agriculturii”, spune Cioroianu.

“Investitia minima pentru a ajunge sa ai o ferma de familie ar trebui sa fie de 5.000 de euro. Iar aici vorbim de bani fara input-uri (n.r. subventii) Apoi, depinde si de profilul fermei, daca este una de legume sau fructe, investitia este si mai mica”, a afirmat Cioroianu. "In cazul unei livezi, banii initiali de investitie ar trebui sa fie undeva la 15.000 de euro”, crede fermierul.

O ferma de cultivarea morcovilor ar putea aduce pe un hectar o productie de minim 50 de tone, iar cu o distributie catre un hipermarket, lantul comercal ar fi asigurat. Pe acelasi model, se pot face si livezi de nuci care sunt foarte valoroase pe piata europeana.