România: De la gura flămândă la capitalismul pe pâine greu de înghițit

Astfel că, lipsa unei reţele de autostrăzi, subdezvoltarea mediului rural şi infrastructura portuară se vor număra printre principalele obiective, peste 9 miliarde de euro fiind la dispoziţia României în exerciţiul financiar 2014 – 2020.

“Obiectivul de a transforma România într-o ţară independentă din punct de vedere energetic va declanşa investiţii publice şi private semnificative atât în sectorul energiei tradiţionale (pentru a valorifica rezervele de gaze naturale din Marea Neagră), cât şi în producţia de energie nucleară”, spune economistul şef al BCR, Radu Crăciun, într-o analiză.

Acest lucru ar trebui să ducă nu doar la majorarea producţiei de energie, dar să și aibă un impact pozitiv asupra exporturilor şi să asigure o bază de costuri mai reduse pentru companiile locale, ceea ce va oferi României un avantaj competitiv la nivel regional.

Agricultura este pe arătură

Fermierii români se întâlnesc, miercuri, la Ministerul Agriculturii să discute despre despăgubirile pe care le vor primi după ploile abundente din lunile de primăvară-vară. Încă o dată aratăm că deşi acesta este un sector privat cu mult potenţial, nu ne putem despărţi de mentalitatea “Statul trebuie să ne dea”.

Citeşte şi: Genialii care se îmbracă la fel în fiecare zi. Care este explicația

“În sectorul privat, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, care va fi pus în aplicare începând cu 2015, vizează creşterea productivităţii în agricultură (situată în prezent la 50% din media UE) prin încurajarea dezvoltării exploatărilor agricole de dimensiuni medii, care vor fi mai eficiente în valorificarea calităţii foarte bune a solului, ceea ce va permite diversificarea extinsă a culturilor”, mai spune economistul şef al BCR.

Exportul de produse alimentare prelucrate este în creştere, ceea ce demonstrează că România are mai multe oportunităţi în crearea de valoare adăugată decât în exportul de produse agricole.

IT-ul, unul din puţinele sectoare din care exportăm valoare

Ultimul studiu ANIS arată că ţara noastră are nevoie de încă 180.000 de specialişti în IT, pe lângă cei 120.000 care activează deja. Deşi nu este vorba de aceeaşi problemă ca în cazul domeniului sănătăţii, în care paritatea salariilor dintr-o ţară în alta este de 1 la 10, aceştia ne lipsesc. În IT, salariile din România sunt destul de mari, de ordinul miilor de euro, dar nu avem încă forţa de muncă necesară.

“Sectorul IT/telecomunicaţii îşi va păstra probabil dinamica pozitivă datorită educației universitare de calitate în domeniul IT, cererea de specialişti IT fiind dublă faţă de numărul anual de absolvenţi ai celor 6-7 universităţi din domeniu. Estimăm că accesul la finanţare se va modifica semnificativ în următorii ani”, mai spune Radu Crăciun.

Cum stăm la nivel macro

Împrumuturile în monedă locală au crescut. Pentru a majora absorbţia fondurilor UE în perioada 2014 – 2020, guvernul a înfiinţat trei autorităţi de management – Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Rurale şi Ministerul Agriculturii.

“Sectorul IT reprezintă o reuşită certă, cu un mix de companii de succes: cele locale cu acoperire globală, firme nou înfiinţate vândute cu succes şi jucători globali care îşi extind activităţile de proiectare, cele comerciale şi de servicii suport în România”, este de părere economistul.

Peste 50 de companii IT internaţionale şi-au deschis birouri în România, unde lucrează peste 64.000 de specialişti – acest lucru face ca România să se plaseze pe primul loc în UE şi pe locul 6 la nivel mondial în funcţie de numărul angajaţilor din domeniul tehnologic pe cap de locuitor.

Citeşte şi: Când CV-ul NU este suficient. Întrebările care te ajută în faţa angajatorilor

“În infrastructură, România îşi valorifică din ce în ce mai bine poziţia geografică, în pofida dezvoltării încă modeste a reţelei rutiere. Ne aşteptăm că, până în 2030, să se realizeze investiţii de până la 24 miliarde de euro pentru construcţia a 480 km de autostrăzi şi 2.400 km de drumuri expres”, mai spune oficialul banci.

Portul Constanţa a devenit cel mai mare port de cereale din Europa, anticipând viitoarea poziţionare a României în acest sector economic. În agricultură, productivitatea creşte într-un ritm lent dar sigur, iar terenurile fragmentate încep să fie consolidate şi să se bucure de atenţie specială din partea agricultorilor şi investitorilor din Occident, dispuşi să aducă know-how şi să faciliteze creşterea producţiei cu valoare adăugată mai mare.

Totodată, gradul de ocupare în agricultură scade treptat, de la 41% din totalul forţei de muncă în 2000 la 28% în prezent.