Rolul conștientizării depline (mindfulness) în strategiile organizaționale

Contribuitorii blog-ului Harvard Business Review, Daniel Goleman și Bill George, au descris conștientizarea deplină drept un mod de a asculta mai bine și de a-ți ghida acțiunile pe baza raționamentului și nu a emoțiilor sau prejudecăților.

Într-o eră în care corporațiile și instituțiile publice sunt criticate pentru gândirea pe termen scurt, lipsa de perspectivă și reacțiile superficiale, merită să ne punem întrebarea: poate conștientizarea deplină să ajute și companiile, nu doar liderii, să se comporte mai rațional? Practic, pot liderii organizațiilor să includă practicile de conștientizare deplină în procesul de planificare strategică?

Acum 70 de ani, Viktor Frankl, un psihiatru austriac care tocmai ieșise de la Auschwitz, unde fusese prizonier ani de zile, a răspuns la această întrebare: „Între stimul și răspuns există un spațiu”, scria el în 1946. „În acel spațiu se află puterea noastră de ne decide răspunsul. Prin acel răspuns ne putem manifesta dezvoltarea și libertatea noastră.”

Conștientizarea deplină – exercițiul prin care îți reglezi respirația și ești atent la propriile gânduri și emoții – este, în esență, o practică ce cultivă acest tip de spațiu. Aceasta presupune să conștientizezi felul în care diverșii stimuli, atât externi, cât și interni, pot provoca reacții instantanee, automate și lipsite de raționament în gândurile, emoțiile și acțiunile noastre.

Citeşte mai mult pe dorudima.net