MBA exclusiv online? Nu în România

Tehnologia a transformat modul în care oamenii trăiesc şi muncesc, însă nu are un impact fundamental asupra programelor de MBA. Ce-i drept, digitalizarea a acaparat multe aspecte ale predării în cadrul școlilor de business, dar totuși participanții fac pauză de la job, atunci când cursurile nu sunt în week-end, şi merg efectiv în sălile din campus, unde un profesor predă lecţiile.

Auzim la radio, vedem la TV şi citim pe Internet tot felul de studii şi de ştiri potrivit cărora roboţii vor „fura” joburile oamenilor. Suntem avertizaţi din aproape toate părţile că progresul tehnologiei – care este pentru prima dată una exponenţială, nu liniară – ne ameninţă locurile de muncă şi că trebuie să ne adaptăm.

Totuși, există un domeniu în care tehnologia nu dă semne că va înlocui metodele clasice, ci se împleteşte armonios cu acestea. Da, este vorba despre MBA. Programele de acest tip sunt valoroase tocmai pentru interacţiunea umană, pentru dezbaterile aprinse care izbucnesc din frenezia momentului şi din culoarea discursurilor inspiraţionale pe care le ţin mentorii, profesorii și cei care ştiu ce înseamnă cu adevărat cultura leadership-ului.

Evident, nu poţi ignora evoluţia tehnologiei. Tocmai de aceea multe dintre şcolile ce oferă programe de MBA au găsit tot felul de metode prin care folosesc noile soluţii IT pentru a îmbunătăţi experienţa din timpul cursurilor. În aceste cazuri, clasicul merge mână în mână cu noul.

Ce-i drept, însă, se observă o tendiţă: programele exclusiv online vor deveni din ce în ce mai populare odată cu trecerea timpului. Asta pentru că permit accesarea cursurilor oriunde te-ai afla în lumea asta mare. Iar cum noi suntem tot mai grăbiţi şi mai axaţi pe prezent, e posibil ca digitalizarea să fie uşa pe care o vor deschide tot mai mulţi dintre cei ce doresc să urmeze un program MBA, căci nu vor mai vrea să apese butonul de „pauză” în carieră pentru astfel de cursuri.

La nivel global, tot mai multe instituții îmbrăţişează „moda” cursurilor online. Educaţia în mediul online începe să iasă din carapace. În 2016, înscrierile la cele mai bune programe de MBA derulate exclusiv pe Internet, contorizate de prestigioasa publicaţie Financial Times, au înregistrat o creştere medie de 7% pentru cele 15 şcoli luate în calcul.

În plus, au existat cinci intrări noi în topul Financial Times Online MBA Ranking, ceea ce înseamnă că astfel de cursuri online sunt pe val.

ROMÂNII PUN MARE PREŢ PE INTERACŢIUNEA UMANĂ

În mod particular, în România, studenţii de la MBA preferă să meargă efectiv într-o sală de curs, să asculte prelegerea profesorului şi să pornească dezbateri. Motivul? Încă suntem o naţiune care pune foarte mult preţ pe interacţiunea umană şi pe discuţiile face-to-face, fără ca interlocutorii să fie despărţiţi de un ecran. Cel puţin aşa consideră Andrew Taylor, directorul EMBA-ului University of Hull, un program de studii internaţionale de business, 100% britanic, organizat în Cluj-Napoca și gestionat prin asociaţia non-profit Universitatea Babeş-Bolyai Executive Education (UBBEE).

De asemenea, în viziunea lui, mai există câteva motive pentru care cursurile online de MBA nu sunt la fel de populare în România ca în alte părţi, și anume veniturile mici şi faptul ca piaţa nu e una matură.

Andrew Taylor susţine că a rezistat tentaţiei de a oferi un program online în cadrul MBA-ului lor pentru că el consideră că adevărata valoare a învăţămintelor provine din interacţiunea umană face-to-face. De asemenea, o lecţie predată într-un mod interesant, „pe viu”, e mult mai motivantă şi mai inspiraţională decât orice e proiectat pe un ecran. Însă asta nu înseamnă că tehnologia nu e folosită deloc. „Studenţii au acces la biblioteca electronică, prin intermediul căreia pot ajunge şi la materiale de la orice universitate britanică, dar şi din alte părţi din Europa ori America de Nord. În plus, toate eseele şi disertaţia sunt trimise online, în timp ce integritatea programelor e garantată prin folosirea unor software-uri precum Turnitin”, explică Andrew Taylor.

Tehnologia mai e importantă într-un aspect: poţi aduce la viaţă, în timp real, exemplele din teorie. La un moment dat, Andrew Taylor a proiectat în sala de curs o şedinţă ce se desfăşura efectiv într-o mare companie, pentru ca elevii săi să vadă pe loc despre ce e vorba.

Nu în ultimul rând, e important pentru un manager (şi nu numai) să înţeleagă progresul tehnologic pentru a-l putea folosi mai departe, pentru a-şi organiza mai bine echipa şi pentru a stabili modul în care va acţiona în continuare.

TEHNOLOGIA POATE ÎMBUNĂTĂŢI EDUCAŢIA

E dificil să înlocuieşti (poate chiar imposibil, cel puţin în acest moment) predarea la clasă, însă tehnologia poate fi o unealtă incredibil de utilă pentru aprofundarea şi exemplificarea lecţiilor. „Cred că tehnologia poate fi o unealtă care poate îmbunătăţi procesul educaţional, pentru că elevii pot vedea, în timp real, dacă o anumită situaţie ori o idee e adevărată sau nu. În fapt, ei pot aprofunda ceea ce le predăm noi în clasă. În ultimul timp, am integrat tehnologia mobilă în metodele de predare”, explică Leslie Szamosi, directorul academic al programului de Executive MBA al International Faculty of the University of Sheffield.

Se pune, însă, următoarea întrebare: dacă toate informaţiile pot fi găsite pe Internet, atunci ce rost mai are să mergi la un curs? Leslie Szamosi ne explică situaţia: „Pe vremea în care mergeam eu la universitate era o clădire numita Bibliotecă, unde studenţii aveau acces la ceva ce se numesc cărţi – asta e vechea tehnologie! Eram însă limitaţi la ceea ce era disponibil în bibliotecă. Iar ăsta era handicapul pe atunci, accesul limitat la resurse. Acum, studenţii au acces la orice există în mediul online. Handicapul este însă modul în care asimilează ei aceste informaţii și cum le filtrează”.

El arată că faptul că studenţii lucrează alături de profesori, în timp real, folosind tehnologia mobilă, reprezintă o împletire între metodele clasice de predare şi noile soluţii IT.

De asemenea, în cadrul MBA-ului, ei au mai experimentat cu examenele open net – adică studenţii aveau voie să folosească diverse unelte digitale care să îi ajute la formularea răspunsurilor, dar fără să acceseze programe care să le permită să comunice între ei. Ideea de bază este să înglobezi tehnologia potrivită în contextul potrivit, iar capcana e să te bazezi prea mult pe tehnologie şi să uiţi beneficiile educaţiei tradiţionale, spune Leslie Szamosi.

DECONECTAREA DE COTIDIAN POATE FI BENEFICĂ

Tatiana Drăguţan, Managing Director al Maastricht School of Management România, precizează că tendinţele nu pot fi ignorate. „Școala-mamă oferă posibilitatea urmării unui program online sau o variantă mixtă. În România păstrăm deocamdată varianta offline, cu elemente de online, dar mai degrabă care nu presupun interacțiune directă cu profesorul, cu excepția unor sesiuni individuale sau de grup”.

Dar ce prespune, mai exact, această îmbinare de nou şi vechi în cazul Maastricht School of Management? În primul rând, la nivelul întregii rețele de parteneri ai MSM, care cuprinde 14 programe de EMBA, a fost creată o platformă de învățare virtuală. În al doilea rând, s-au dezvoltat module de învățare online care să-i ajute pe studenți să dezvolte niște abilități de bază pentru câteva materii din curriculă: finanțe, contabilitate, microeconomie și statistică aplicată în afaceri. Aceste module se fac înaintea intrării în program pentru a le permite studenților care nu au background de studii economice să dezvolte astfel de abilități.

În plus pentru anumite cursuri, cum ar fi cel de finanțe manageriale, se folosește un set de zece module de învățare online complementare întâlnirilor din clasă. “Nu e de neglijat nici impactul resurselor disponibile gratuit asupra comunicării dintre studenți, profesori, sau chiar cu noi, cum e cazul Skype, WhatsApp, Google Drive, care permit colaborarea la distanță. Dincolo de ce se schimbă în modul în care are loc procesul de învățare, începând din acest an MSM a introdus în curricula de EMBA un curs dedicat de Transformare Digitală”, spune Tatiana Drăguţan.

Totuşi, oricât de tentant ar fi online-ul, impresia sa este că pentru studentul român de EMBA, care are o poziție de management și o viață încărcată, e încă foarte important să se poată rupe fizic pentru câteva ore sau zile pentru a învăța împreună cu alți colegi. „Suntem până la urmă – şi din fericire – niște ființe sociale”, punctează Tatiana Drăguţan.

Totuși, dată fiind nevoia de mobilitate a oamenilor și evoluția tehnologiilor, în mod cert va crește componenta de online a programelor de MBA, precum și numărul programelor disponibile exclusiv în variantă virtuală. Potrivit Tatianei Drăguțan, acest lucru va permite formarea de grupe mult mai diverse din punct de vedere cultural decât în prezent, element deosebit de valoros pentru un astfel de program. De asemenea, va scădea probabil costul unor programe. În plus, este posibil ca anumite școli de management să încerce să integreze și mai mult anumite resurse de foarte bună calitate disponibile gratuit sau la prețuri mici, cum ar fi cursuri furnizate de marile universități cu tradiție în materie de predare și cercetare în management completându-le cu discuții și mai complexe purtate în clasă.

Acest articol a fost publicat în Ghidul MBA 2017 – supliment editorial anual al Revistei CARIERE.