Ideile care SCHIMBĂ lumea. Cum și când le folosim

Vlad Grigoriu, EMBA, fondator și CEO al Co-Factor și expert EXEC-EDU, a explicat, în cadrul întâlnirii Clubului de Resurse Umane „Cum să accelerezi inovarea în companie și să creezi un avantaj competitiv strategic”, organizată de EXEC-EDU, de ce este important ca o companie să creeze un cadru deschis inovației, care sunt ingredientele unei culturi organizaționale inovative, ce ne oprește să fim creativi, de ce este important procesul de inovare colaborativă și care sunt factorii cheie ca să fie implementat cu succes.

Vlad Grigoriu a citat un studiu realizat de Clayton Christensen, profesor la Harvard Business School, potrivit căruia oamenii care cred despre ei că sunt creativi sunt capabili de disonanțe disruptive, în timp ce oamenii care nu se cred creativi nu sunt creativi tocmai pentru că își impun bariere.

Citește și Doar unul din cinci IMM-uri este inovator, în România

Fondatorul și CEO-ul Co-Factor a subliniat că este foarte important felul în care ne percepem noi înșine. Există două bariere principale care ne împiedică să fim creativi: cea legată de percepție și cea legată de conceptul de inovare. „O simplă schimbare a mindsetului e de ajuns”, crede expertul EXEC-EDU.

Totodată, a enumerat ingredientele unei organizații inovative: ambiția inovației și scopul servit. „De ce ambiție? Pentru că atunci când există o criză de inovare, se creează o energie, vin idei și toate astea duc, în final, la proiecte de anvergură. Dar inovarea trebuie să aibă valoare adăugată”, a atras atenția Vlad Grigoriu. În ceea ce privește scopul servit, expertul EXEC-EDU a subliniat că, în ceea ce-i privește pe adulți, la fel ca în cazul copiilor, scopul final al inovării este să-i facă fericiți.

Fondatorul și CEO-ul Co-Factor a trecut în revistă și cele trei tipuri de inovare: incremental (modificări mici), platform (modificări de impact, premergătoare adevăratei inovații) și breakthrough (creează plusvaloare).

Vlad Grigoriu a dat și câteva exemple de inovație care creează valoare și rezolvă o problemă:

1. Salata ambalată – Îți salvează timp și efort.
2. Puiul familist – Îți face fericiți toți membrii familiei.
3. Tesco, Coreea de Sud – Magazin virtual în stațiile de metrou – Iți rezolvă problema cumpărăturilor.
4. „Holocracy” – Organizarea centrată pe scop și rol, nu pe ierarhie. Promite un plus de agilitate, inovare și engagement.

Inamicii și prietenii inovării

Deși majoritatea oamenilor din fiecare companie pot veni cu idei demne de luat în seamă, există o serie de inamici ai inovării care nu permit ideilor să ajungă la cine trebuie și să fie puse în practică. În opinia exepertului EXEC-EDU, iată care sunt cei mai aprigi inamici ai inovării:

– avem idei, dar se pierd;
– feedbackul negativ;
– birocrația excesivă;
– teama.

La polul opus, „prietenii” inovării sunt:

– încurajarea, deschiderea către inovare;
– o cultură organizațională deschisă;
– afirmarea și recunoașterea în cadrul companiei;
– o atmosferă jucăușă, care să le permită angajaților să fie creativi.

„Ca o companie să fie inovativă, trebuie să permită inovaţia. Recunoaşterea este extrem de necesară în inovare. Există o problema atunci când numărul celor recunoscuţi este foarte mic. Mai mult, se face o împărţire între câştigători şi pierzători. Se spune că este bine să recunoşti meritele a 80% dintre angajaţii companiei într-un an”, a adăugat Vlad Grigoriu.

Suntem mai creativi când avem o stare pozitivă

Fondatorul și CEO-ul Co-Factor a mai spus că anumite constrângeri, dar și haosul duc la ineficiență și că fiecare companie trebuie să-și asigure „pipeline-ul de inovație”: „Nu doar în teorie, ci și în practică. Ai nevoie de multe idei. Dacă sunt puține, multe s-ar putea să fie și proaste”.

Potrivit expertului EXEC-EDU, o cultură a inovației este dată de leadership, de atitiudini comportamentale, de abilități de învățare, de mediu și de întregul proces dintre ele, dar și de o serie de atitudini și comportamente, printre care curiozitatea, provocarea, experimentarea, perseverența, diversitatea și toleranța: „Inovare înseamnă să ai încredere în oameni. Încrederea în oamenii tăi este cel mai puternic instrument de leadership de care dispui. De asta inovația produsă de jos în sus este atât de importantă”.

Citește și România are potenţialul de a ieşi din categoria „inovatorilor modeşti”

„Inovarea este un efort continuu de descoperire. Curba de învățare depinde de amploarea contibuției colective, de cantitatea de idei generate și testate, de feedbackul împărtășit ca urmare a succesului sau eșecului ideilor implementate. Un mediu potențează creativitatea. Sunt lideri care cred că, dacă pun presiune pe oameni, generează creativitate și idei. Dar, în stare pozitivă, creierul este cu 31% mai eficient. Dopamina are rol de activator. Celebrarea reușitelor mici și mari este cel mai eficace instrument de motivare și creare a unui mediu pozitiv”, a punctat Vlad Grigoriu.

„Ideile sunt o formă de energie. Energia trebuie conservată. Energia psihică este menţinută atunci când există scopuri clare şi reguli bine definite, cerinţe care ne solicită atenţia şi abilităţile. Când avem energie, mutăm munţii. Nu există provocări îndeajuns de mari pe care nu le putem rezolva. Când nu avem energie, nu putem muta nici măcar o firimitură”, conform fondatorului Co-Factor.

Nu în ultimul rând, Vlad Grigoriu a subliniat că inovarea este un drum cu două sensuri – inovare strategică și inovare inițiată de sus în jos – și că orice problemă care trebuie rezolvată într-o companie, înainte să se ceară soluții pentru ea, trebuie tradusă.