„Filosofia” unui doctorat peste mari si tari

Ce inseamna un PhD

Roxana Barbulescu crede ca "a face un doctorat inseamna a depasi baza teoretica a unui anumit domeniu disciplinar, prin propunerea de noi solutii problemelor existente, descoperirea de noi fenomene sau propunerea de noi perspective teoretice pentru explicarea unor dileme mai vechi. Scopul doctoratului este producerea unei teze: o lucrare originala, de inalta calitate teoretica si, in multe cazuri, empirica, ce contribuie la progresul stiintei din domeniul respectiv. Prin definitie, doctorandul trebuie sa aduca ceva nou si in acelasi timp util cercetarilor din domeniul sau, ceva care sa poate fi preluat in continuare de alti cercetatori si dus mai departe – dezbatut, testat si imbunatatit". Doctoratul in stil american – pe care il urmeaza si Roxana Barbulescu – este denumit "Doctor in Philosophy", pe scurt, PhD. "Din punctul de vedere al unui PhD, a urma un doctorat inseamna a te pregati sa devii cercetator de inalt nivel. In multe domenii, cum ar fi stiintele umane sau sociale, aceasta este echivalent cu a opta sa devii cadru universitar. La fel se intampla si in management. In alte domenii insa, cum ar fi ingineria si stiintele reale aplicate, doctoratul poate duce si la pozitii de cercetator de varf in industrie, in departamentele de Research and Development", explica Roxana Barbulescu.

Cum se desfasoara

Primii doi ani ai unui PhD sunt dedicati asimilarii materiei, prin cursuri si seminarii avansate. Un avantaj, crede doctorandul roman de la INSEAD, este faptul ca, de regula, sunt putini studenti inscrisi la un conducator de doctorat, si asta din cauza ca programele de doctorat sunt foarte selective la admitere. Seminariile sunt preferate cursurilor, deoarece, spune Roxana Barbulescu, "incurajeaza gandirea autonoma a viitorului cercetator". Dupa cei doi ani de studii, urmeaza examenele de calificare pentru doctorat, denumite Qualifying Examinations sau Comprehensive Examinations. Studentii la management trebuie, in plus, sa prezinte o lucrare individuala, originala, scrisa in anul doi, pentru a se califica pentru teza. Durata perioadei de pregatire a tezei variaza intre doi si patru ani, in functie de domeniu. Roxana Barbulescu spune ca doctoratul ei in management dureaza, in medie, cinci ani, dintre care trei reprezinta perioada de elaborare a tezei.

"In management se cere o teza empirica, ceea ce inseamna ca studentul trebuie sa prezinte, in final, o lucrare a carei componenta teoretica este testata empiric. Atat componenta teoretica, cat si partea empirica trebuie sa fie originale, de un inalt nivel calitativ, si sa dovedeasca o contributie reala la progresul stiintei din domeniul respectiv. In management se intampla adesea sa fie sustinut intai un plan de teza, de obicei, in anii trei sau patru de doctorat, care sa dovedeasca juriului ca studentul are deja o parte teoretica solida, si ca planul de testare empirica este fezabil si de calitate. Juriul, sau comitetul de teza, cum este numit, negociaza cu studentul schimbari, daca este necesar, sau aproba planul de teza. In fine, teza in ansamblul ei este sustinuta la sfarsitul programului, in fata aceluiasi comitet", povesteste Roxana Barbulescu pasii prin care va trece ea insasi.

Admiterea

Admiterea la PhD in stiinte sociale se face pe baza unui dosar si, eventual, a unui interviu. Dosarul contine reultatele testelor standard americane – GMAT sau GRE, foaia matricola din facultate, CV-ul, cateva scrisori de recomandare si un eseu personal. Pe baza foii matricole, comisia de admitere isi poate da seama de capacitatile studentului in domeniile ce au tangenta cu cel in care va fi facut doctoratul. "Facultatea unde candidatul si-a absolvit studiile universitare este importanta, facandu-se distinctia intre o facultate cu renume si alta mai putin competitiva. Scrisorile de recomandare trebuie sa vina indeosebi de la cadre universitare, pentru ca ceea ce conteaza este evidentierea calitatilor de cercetator, pe care tot un cercetator este cel mai in masura sa le vada in altii: seriozitatea in munca, curiozitatea si ascutimea mintii", afirma Roxana Barbulescu.

Cea mai importanta piesa a dosarului este insa eseul personal, pentru ca un candidat trebuie sa fie foarte convingator in a-si expune motivele pentru care s-a inscris la doctorat. "Eseul trebuie sa imbine diversele elemente ale candidaturii (experienta trecuta profesionala si personala, interesele intelectuale, capacitatile analitice si, nu in ultimul rand, personalitatea) intr-un tot bine articulat, care sa arate comitetului ca studentul stie in ce se implica, ca va avea forta si motivarea sa termine acest program si ca stie sa isi convinga audienta prin scris – o trasatura absolut necesara cercetatorului de succes", detaliaza Roxana calitatile unui eseu bun. Dar nu toata lumea cunoaste aceste lucruri sau nu toata lumea reuseste sa fie "la inaltime": doar 5% dintre candidaturi sunt admise la un PhD american de varf, afirma Roxana Barbulescu.

Finantarea

Finantarea unui PhD se poate face in mai multe feluri. Una dintre variante este obtinerea unei burse din partea universitatii sau a unui imprumut extern. Mai exista si posibilitatea ca universitatea sa plateasca un "salariu" doctorandului pentru cursurile pe care acesta le preda. Un alt stimulent financiar al universitatii este acordat unui PhD in cazul in care acesta este asistent in activitatea de predare (teaching assistantship – TA-ship) sau de cercetare (research assistantship – RA-ship).

Mod de intrebuintare a diplomei PhD

Ce poate face un absolvent cu diploma de doctorat in mana? Roxana Barbulescu afirma ca in domeniile operationale, cum ar fi marketingul, vanzarile, managementul sau finantele, doctoratul nu este tocmai relevant, un masterat sau un MBA fiind mai potrivit. Absolventul de doctorat va tinde mai degraba catre o cariera universitara sau de cercetator. Romanca de la INSEAD spune ce va face ea cu titlul de PhD in management: "Eu imi pregatesc teza in disciplina Organizational Behavior. Voi fi calificata sa predau cursuri de management general, comportament organizational, sociologie si psihologie a intreprinderilor, resurse umane, leadership etc. Cariera mea se va constitui atat din cursuri predate, cat si (mai ales) din proiecte de cercetare: colaborari cu colegi interesati in teme similare si elaborarea de lucrari de specialitate menite a fi prezentate la colocvii si conferinte pentru dezbatere, revizuite si, in cele din urma, publicate in reviste de specialitate".