Exacerbarea stresului la job își are originea într-o reducere a respectului reciproc
Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă se numără printre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă. Acestea au un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale. Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute. Ca și alte aspecte care afectează sănătatea psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când sunt privite la nivel organizațional și nu ca problemă individuală, riscurile psihosociale și stresul pot fi gestionate în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.
În acest context, Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă a demarat campania „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase.” Obiectivul esenţial al campaniei este de a sprijini angajatorii, cadrele de conducere, lucrătorii şi reprezentanţii lucrătorilor să recunoască şi să gestioneze stresul şi riscurile psihosociale existente la locul de muncă.
Campania a pornit de la studii de caz şi sondaje de opinie paneuropene efectuate recent. Unul dintre sondaje arată că:
- 72% dintre lucrători consideră că reorganizarea sau nesiguranţa locului de muncă reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite cauze ale stresului la locul de muncă.
- 66% atribuie stresul „numărului de ore lucrate sau volumului de muncă”
- 59% atribuie stresul faptului că „sunt supuşi unor comportamente inacceptabile, precum hărţuirea psihologică sau sexuală
- 51% din numărul al lucrătorilor raportează că stresul la locul de muncă este ceva obişnuit acolo unde lucrează
- aproximativ patru din zece lucrători consideră că stresul nu este bine gestionat la locul de muncă.
Statisticile dau de gândit în ceea ce priveşte amploarea problemei. Studiile sugerează că 50-60% din numărul total de zile lucrătoare pierdute pot fi atribuite stresului şi riscurilor psihosociale. Această problemă este a doua ca frecvenţă a raportării printre problemele de sănătate asociate muncii în Europa, după afecţiunile musculo-scheletice. Într-o perioadă de nouă ani, aproape 28% din lucrătorii europeni au raportat expunerea la riscuri psihosociale, care le-a afectat bunăstarea psihică.
Costurile totale ale afecţiunilor psihice în Europa sunt estimate la 240 de miliarde de euro pe an. Mai puţin de jumătate din această sumă derivă din cheltuieli directe cum ar fi tratamente medicale, în timp ce 136 miliarde de euro rezultă din pierderea productivităţii, inclusiv din cauza absenteismului pe motiv de boală.
Lansarea campaniei naționale „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase” a avut loc 19 iunie, la București. Organizată de Punctul Focal al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în muncă (Eu – OSHA), reuniunea s-a bucurat de prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Educației Naționale, Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Muncii, INCDPM „Alexandru Darabont”, CNSLR „Frăţia” și Asociației Române a Agenților de Muncă Temporară (ARAMT).
Prezentă la eveniment, Georgeta Bratu, Secretar de Stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a afirmat că „exacerbarea stresului la locul de muncă își are originea într-o reducere a respectului reciproc atât în relațiile de muncă, dar și în relația dintre administrație și cetățean”. Pe de altă parte, Nicolae Voinoiu, Director în Inspecția Muncii, a atras atenția asupra necesității unui cadru de reglementare legislativă, la nivel național, pentru combaterea stresului la locul de muncă și reducerea riscurilor psiho-sociale aferente acestui fenomen.