De ce sunt utile simulările de business

Desigur, pentru a susține aceste decizii, intră în joc intuiția, experiența și alte informații obținute în urma cursurilor pe care le-ai absolvit sau cărților citite. Chiar și așa însă, simți nevoia, uneori, să poți experimenta fără teamă cele mai năstrușnice idei, pentru a pune apoi în practică ceea ce funcționează cu adevărat.

Iată de ce, simulările de business reprezintă o experiență de învățare unică, fiind construite pe formula 100% experiențial – 0% riscuri. Poți „pierde” sau câștiga sume fabuloase de bani sau cotă de piață, te poți juca și folosi informațiile și abilitățile tale într-un mediu sigur. Astfel, îți formezi aptitudinile necesare luării deciziilor, înțelegând impactul acestora.

Scenariul este simplu: simularea este concepută ca o metodă activă de instruire, întrunind caracteristicile de bază ale unui joc: existenţa mai multor echipe, desfăşurarea simulării după anumite reguli, posibilitatea desemnării unui câştigător.

Simularea se efectuează prin folosirea pe scară largă a computerului, dar și a jocului şi a „roleplaying-ului” Ceea ce dă însă cu adevărat valoare simulărilor de business este faptul că totul are o puternică legatură cu lumea reală, iar participanții se conectează cu ușurință la experiența jocului, folosind comportamente similare cu cele pe care le iau în propriile companii. Ajungem astfel, la unul din principalele motive pentru care simulările sunt utilizate peste tot în lume, de la programele din școlile de afaceri și până la echipele manageriale din corporații:

Învățarea de tip experiențial

Studiile arată că învatarea experiențială nu numai că este amuzantă, dar este și mult mai eficientă decât cea clasică, pentru că presupune angajamentul interior și implicarea fără rezerve a participanților în acest proces. Pe parcursul simulărilor de business desfășurate la EXEC-EDU, am întâlnit, nu o dată, cursanți angajați atât de intens în joc, încât au petrecut zile și nopți întregi dezbătând diversele scenarii posibile sau discutând în echipe care au fost efectele deciziilor pe care le-au luat în fiecare rundă de simulare. Un exemplu este simularea de business MANSTRAT, care se face an de an în cadrul cursului de Excelență în management din weekendul rezidențial.

Dezvoltarea spiritului de echipă, dar şi al celui competititv

Pentru că simulările se desfășoară în echipe de 4-6 persoane, iar fiecărui membru i se atribuie un rol, ești pus în situația de a ajunge la un consens împreună cu colegii în privința deciziilor pe care le adopți. Întâlnești astfel personalități diferite, ești nevoit să îți asumi rolul de lider; ți se pune la încercare capacitatea de a asculta activ, de a demostra flexibilitate sau empatie, totul într-un timp foarte scurt. Participanţii deprind valoarea lucrului în echipă pentru dezvoltarea de alternative viabile şi găsirea unor soluții optime.

Pe de altă parte, cum jocul are o miză și presupune existența unei echipe câștigătoare, competiția devine acerbă, iar participanții își iau rolul foarte în serios.

Feedback real și imediat

Pe parcursul jocului, primești imediat feedback în privința deciziilor pe care le-ai luat. Poți vedea pe loc ce funcționează și ce nu. Cu ajutorul facilitatorilor și colegilor, ai șansa de a vedea și alte puncte de vedere, pe care până acum nu le luai în considerare. Îți dai seama care sunt punctele tale forte și ce abilități ar trebui să mai dezvolți pentru a fi mai performant.

Odată cu evoluția uriașă a spațiului digital, simulările de business vor deveni din ce în ce mai complexe și vor încerca să replice din ce în ce mai fidel mediul de afaceri real.

Oana Scarlat este director marketing, EXEC-EDU