Dan C. Mihailescu: Astept reinvierea bibliofiliei, sub toate formele sale

Si totusi, corsi e ricorsi. Totul dispare si invie ciclic. „Viitorul si trecutul sunt a filei doua fete”, „toate cate-au fost vreodata/ in prezent le-avem pe toate”…

Asa si cu „disparitia cartii”, digitalizarea, trecerea ziarelor online s.a.m.d. Reluati dosarul milenarismului, sa vedeti cum la anul o mie omenirea era speriata si apocaliptica exact ca la 2000. Postmodernitatea, in cinismul si mercantilismul ei bine dirijate planetar, viseaza si dicteaza in van distrugerea valorilor traditionale – familia, biserica, armata, mandria nationala. Realitatea ne arata invariabil si irepresibil ca toate eforturile de dezradacinare conduc, mai devreme sau mai tarziu, la stravechile temeiuri si randuieli.

Oricat s-ar opinti misologia postmoderna impotriva Bibliotecii, ca obiect simbolic, sanctuar pastrator de eternitate – impunand in locul ei minimalismul arhitectural, ikebana, evanescenta etc. – oricat s-ar impune, vremelnic, online-ul, e-mailul, blogul si forumurile in fata traditiei scripturale, experienta ne arata ca, in cele din urma, intelepciunea alege aproape invariabil calea de mijloc. Aceea pentru care pana si cea mai extravaganta noutate va fi, subtil sau casant, obligata sa se plieze pe trunchiul traditiei.

Astfel incat va rog sa-mi dati voie sa nu cred in disparitia cartii ca obiect. Ba, dimpotriva, sa astept reinvierea bibliofiliei, sub toate formele sale. Tot arsenalul tehnologic modern va folosi, desigur, din plin mediului educational, pentru rapiditatea selectiva si eficientizarea asimilarii si comunicarii. In rest, tot ce tine de profunzime, autenticitate si valoare va fi obligat (ba mai mult: onorat !) sa revina la surse, la traditie, la energiile originare, fie ca vorbim de balet sau de tehnica fotografica, de pictura, teatru, arhitectura, vestimentatie, gastronomie, gazetarie s.a.m.d.