Ce caută tinerii români în străinătate? Cifrele emigrării
Ei se orientează așadar tot mai mult către studii la universitățile din străinătate, căutând activ oportunități de angajare peste hotare – dar nu taie legătura cu țara, pentru că rămân la curent cu oferta actuală de pe piața locurilor de muncă din România. Cu alte cuvinte, sunt cam indeciși. „Am pus cap la cap datele și am constatat că există un procent însemnat de tineri nehotărâți în legătură cu locul unde să-și formeze o carieră: în țară sau în străinătate”, ne-a spus Alexandra Recășan, coordonatorul unui proiect marca Asociația Ctrl-D, proiect rezultat într-un infografic făcut pe baza unor studii și cifre furnizate de Institutul Național de Statistică, Liga Studenților Români în Străinătate, Universum Global, Accenture, Trendence, IntegralEdu și Wall-Street.ro.
Cifrele emigrării
Peste 45.000 de români studiază în străinătate, iar destinația aleasă de cei mai mulți dintre ei este Marea Britanie (unde școala îi costa în 2013 circa 15.000 de euro pe an), urmată de Olanda (circa 2000), Danemarca (aici școala e gratuită), Spania (11.000 de euro), Franța (800 de euro) și Elveția (cu suma colosală de 33.000 de euro pe an). Economia și politica sunt principalele lor domenii de interes în studiu, desigur, pentru o viață mai bună: Management, Business, Marketing și Științe Politice.
S-ar întoarce în România? E incert. Perspectivele se împart aproximativ egal între DA / NU / Sunt indecis. 29%, 39% și respectiv 32%, deci mai degrabă „nu”, dar… nu se știe niciodată.
Ce îi ține departe de țară? Pe 80% dintre acești tineri plecați la studii „afară” i-ar trage ața înapoi acasă dintr-un motiv cât se poate de sentimental: dorul de familie și de prieteni. În fond, în România lucrurile nu mai merg chiar atât de rău ca în anii 90. Dar le pun piedică PATRU argumente mari și serioase:
– ofertele profesionale slabe (o spun 79% dintre ei);
– mediul guvernamental și politic corupt (74%) – iar organizarea ultimelor alegeri prezidențiale va mai rămâne ceva timp în amintirea diasporei în acest sens;
– lipsa oportunităților de afaceri (66%);
– traiul zilnic dificil din România (66%).
În mod firesc, asta le îndreaptă pașii și e-mailurile cu CV-uri către angajatorii de afară, deopotrivă pentru joburi full time și pentru stagii (sau internshipuri, cum tot mai des sunt numite și la noi). 87% dintre ei fac asta, față de un procent de 47% tineri care aplică la joburi și stagii de aici. Trebuie să recunoaștem că nu e chiar un procent mic, ceea ce e încurajator pe termen lung, dacă situația din țară se mai repară. Cât privește menținerea legăturilor calde cu angajatorii, 88% mențin contacte profesionale în străinătate, față de 61% care mențin aceste legături calde și cu cei din țară.
Și dacă se întorc în România… Ce așteptări au tinerii și ce îi face să aleagă un anumit angajator?
Se întorc cu nevoi mari din studenție. Vor recunoașterea integrală a diplomelor (67%), o dorință cât se poate de justă… dar dificil de realizat, „grație” birocrației care descurajează orice inițiativă de acest gen. Vor programe speciale de internship, programe de burse și traininguri specializate (62%). Vor proceduri de recrutare online (40%) și târguri de cariere (33%). Și asta pentru că văd lucrurile în perspectivă: perspectiva avansării în carieră (77%), sarcinile postului (76%), posibilitățile de dezvoltare profesională (69%) și, desigur, oferta salarială (67%).
1. Vor un loc de muncă potrivit cu pregătirea lor
Cifrele dinăuntrul granițelor nu fac decât să descurajeze: opt din zece tineri lucrează într-un domeniu diferit de cel pentru care i-a pregătit, mai mult sau mai puțin, școala superioară. Patru din zece nu găsesc oferte corelate cu ce au învățat și experimentat. Nouă din zece se plâng de nivelul ridicat de experiență impus de angajatori, ceea ce le-ar cere practic să muncească full time din primul an de facultate…
Prin urmare, peste jumătate dintre tinerii în căutare de joburi (52,22%) ar pleca în străinătate. Un sfert dintre ei sunt indeciși, iar o cincime spun „nu” plecării din țară.
2. Vor tehnologie
Au crescut cu televizor și computer în cameră, au fost primii copii și adolescenți care s-au jucat pe smartphones și tablete, așa că vor ca toate aceste instrumente să fie cumva încorporate în ceea ce fac. Digitalul e la putere. Angajatorii din afară se străduiesc să îl implementeze, sau cel puțin își doresc (77%), cu toate că 55% nu au o strategie digitală inclusă în planul de afaceri. Mai bine de jumătate dintre tinerii la început de drum consideră că noile tehnologii îi ajută și la job, și în demersul de căutare a jobului.
3. Vor un mediu de lucru favorabil
Iar aici încap multe criterii: angajatorul trebuie să aibă o imagine și o reputație bună, mediul de lucru să fie creativ și dinamic, să îi lase să se desfășoare. Cel mai probabil, se scutură de cutumele din școală și își dau voie să fie liberi pentru a crește în locul de muncă. Vor training și șansa de a se dezvolta, susținere la locul de muncă, din partea liderilor și a echipei, o cultură organizațională sănătoasă. Vor provocări, dar și cerințe precise, clare, de la angajatori. Și, bineînțeles, salariu decent și posibilitatea de a fi promovați.
Carieră în Ctrl
Ctrl-D este o platformă creată pentru designeri, developeri, oameni de comunicare și publicitate, cu scopul de a le oferi resurse educative relevante, de a-i informa, promova și implica. Experiența le-a arătat că tinerii ieșiți din sălile de curs ale facultăților au nevoie de îndrumare, așa că membrii echipei s-au gândit să organizeze un eveniment dedicat lor. Asociația Ctrl-D organizează așadar conferința Carieră în Ctrl, pe 13 noiembrie, la Timișoara. „Conferința Carieră în Ctrl este gândită ca un mod de a le inspira și ghida tinerilor această decizie în direcția potrivită pentru ei”, spune Alexandra Recășan, coordonatorul conferinței Carieră în Ctrl.
Ce anume îi convinge pe tineri să aleagă un anumit angajator sau loc de muncă? Ar fi dispuși tinerii români în căutare de joburi să plece în străinătate pentru noi oportunități? Cât de motivați se simt cei care deja au emigrat pentru studii sau la muncă să revină în România? Infograficul realizat de Ctrl-D a fost gândit ca instrument de ghidaj pentru evenimentul de la Timișoara. „Am descoperit că, dincolo de sfaturile practice pe care le oferim, tinerii au nevoie și de o îndrumare pentru carieră. De aici am ajuns la ideea conferinței. Pentru ea, ne-am gândit să facem și acest material prin care să atragem atenția asupra nevoilor publicului nostru. Tinerii au nevoie de îndrumări de la oameni care s-au lovit deja de obstacole, care pot să le spună că nu totul este extraordinar de rău aici sau extraordinar de roz în străinătate. Le oferă o părere echilibrată”, explică Alexandra Recășan.
Infograficul are ca surse multiple studii realizate de Institutul Național de Statistică, Liga Studenților Români în Străinătate, Universum Global, Accenture, Trendence, IntegralEdu și Wall-Street.ro.