Angajatul de mâine, în era globalizării

Nu învăța doar înainte de examen, nu îngrășa porcul în ajun! Sfatul e valabil și în cariera profesională. Nu e suficient să urmezi o facultate și să știi o limbă străină pentru a fi primit cu brațele deschise de către angajatori. În ziua de azi trebuie să-ți planifici din timp și exact totul. După 14 ani și mai ales în intervalul 16-18 ani trebuie să-ți stabilești drumul profesional pe care îl vei urma.

„Adolescenții trebuie să găsească răspunsul la întrebările: cine sunt, ce vor să facă, cum vor face lucrul respectiv și apoi să treacă la aplicarea a ceea ce au stabilit. Dacă nu știu cum să facă, atunci ar fi bine să încerce diverse lucruri. Vor avea rezultate chiar dacă acestea vor fi obținute din eșecuri. Chiar și din eșecuri învățăm, oricum mai mult decât dacă nu am face nimic”, spune Mihaela Feodorof.

„Munca” din liceu

Săptămâna de școală are 30-32 de ore pentru un adolescent. Ceva mai puțin decât petrece un angajat la serviciu, dar oricum mult. Chiar și așa, tinerii sunt sfătuiți să-și facă timp și pentru altceva, să nu se limiteze la orele de curs, care nu reușesc să acopere nevoile de dezvoltare ale unui viitor angajat competent.

„Marea preocupare trebuie să fie în a exista și în afara sistemului școlar care este restrictiv și obositor. Pot să facă sport de performanță, să participe la cluburi de dezbateri, la cluburi de teatru, editări de reviste sau organizări de evenimente. Sportul, de exemplu, te ajută să fii performer. Satisfacția și performanța în sport e un garant al performanței profesionale ulterioare”, afirmă consultantul în carieră.

Alegerea activităților cu care tânărul își completează pregătirea depinde de interesele și planurile sale. Însă, Mihaela Feodorof subliniază că decizia trebuie să îi aparțină în cea mai mare parte lui, nu părintelui sau altor adulți. „Părintele are tendința să spună „N-ai timp de asta, mai bine înveți pentru Bac”. Însă, după vârsta de 14 ani, 75% din deciziile care îl privesc pe copil sunt luate de acesta și doar 25% de părinte”.

Mitul olimpiadelor internaționale

Elevul olimpic la nivel internațional este o imagine a succesului școlar frecvent folosită în România și mulți cred ca este garantul unei vieți profesionale împlinite sau chiar singura posibilitate de a obține o pregătire universitară de nivel înalt. Însă nu doar lor le este rezervată educația la o universitate internațională, spune Mihaela Feodorof. „E un mit că doar copiii olimpici pleacă la studii în străinătate. Dar e adevărat că le este mai ușor olimpicilor. Nu toate universitățile cer Bacalaureat peste 9.50, dar urmăresc, și asta este important, să existe un fir roșu: „ce are în minte și ce își dorește tănărul, pentru ce vine la mine ca platformă academică, de ce nu rămâne la el acasă?”

"Dacă ai un plan și știi ce vrei să faci în viitor pe piața muncii, atunci și universitatea te primește. Nu neapărat gratis. Însă peste tot poți face împrumuturi pentru studii. Orice stat e interesat să aibă oameni competenți pe piața muncii. Doar la noi tinerii sunt întâmpinați de universități cu umiliri, cozi la depunerea dosarelor de admitere, înscrieri simultane, cum s-a întâmplat în această toamnă”, adaugă consilierul în carieră.

Studiile în străinătate vs. studiile în țară

An de an România se clasează pe locuri codașe în topurile internaționale ale instituțiilor de învățământ superior. Nu e de mirare că tinerii care aspiră la o pregătire de calitate își doresc să ajungă la studii afară. „În fiecare an pleacă peste 1.000 de tineri la studii în străinătate. În mediu străin ești nevoit să înveți, de la lucruri simple cum ar fi să-ți cumperi bilet de transport în comun sau alte interacțiuni uzuale, la lucruri complicate. Ești expus unui proces de învățare continuă. Dacă rămâi acasă ești într-o situație mai confortabilă. Sunt multe probleme, dar cel puțin sunt probleme pe care le cunoști”, spune Mihaela Feodorof.

Studii în țară, cu activități în ONG-uri

Dacă n-ai prins un loc într-o universitate străină, prinde măcar unul într-o organizație studențească. Înveți să interacționezi cu oameni diverși, să organizezi, să ai responsabilități, să fii creativ. Faci de fapt practică pe care să o folosești mai târziu la muncă. S-ar putea chiar să fii remarcat de un angajator și să începi munca mai devreme decât plănuiai.

Ce faci după absolvire

Ai ieșit din școală, aștepți repartizarea pe post? Sau îi ceri mamei să intervină prin rudele ei să prinzi un loc de muncă în administrația locală? Tinerii de azi, cei mai buni dintre ei, nu se mai mărginesc să aștepte să treacă cele opt ore și să ia banii de la stat sau de la corporație. Vor să fie ei cei care dictează regulile.

„Tendința este ca proaspeții absolvenți să devină antreprenori tocmai pentru că nu se regăsesc în niciun cadru din cele existente. Sistemul cu multe proceduri este considerat prea limitativ de către cei care își doresc ca, din contră, să dărâme limitele. Alții merg să lucreze în multinaționale câțiva ani în ideea că apoi își vor lansa propria afacere. Multinaționalele sunt un mediu bun de învățare. Sunt, bineînțeles, și absolvenți făcuți să fie corporatiști, care au nevoie de structură, de proceduri”, spune Mihaela Feodorof.

Cum arată jobul potrivit

Antreprenori sau angajați, tinerii se comportă la muncă diferit de părinții lor. Cel puțin cei care au crescut în orașe mari, provin din familii cu resurse financiare și și-au văzut părinții lucrând ore suplimentare și sacrificându-și viața personală.

„În ultimii doi ani observăm niște diferențe de profil între tinerii care provin din familii cu resurse financiare suficiente și cei din medii defavorizate. Primii sunt mai pragmatici. Nu vor să facă eforturi consistente dacă nu văd rezultate, inclusiv financiare. Nu acceptă să muncească suplimentar dacă nu sunt plătiți în plus sau o fac doar pentru o perioadă scurtă cu un scop personal bine definit. Spre deosebire de părinții lor, nu sunt dispuși să se sacrifice pentru locul de muncă. În schimb, cei din medii defavorizate sunt mai altruiști, acceptă să muncească pe mai puțini bani și chiar să împartă acești bani cu alții”, spune Mihaela Feodorof.

Angajatul de ieri și azi vs. angajatul de mâine

Sunt mai multe diferențe între cei care au muncit sau muncesc acum și cei care acum se pregătesc pentru lumea profesională de mâine, spune Mihaela Feodorof , care se bazează pe un studiu realizat de compania sa în rândul persoanelor mature profesional, de 30-53 de ani, pe de o parte, și tinerii de peste 14 ani, pe de altă parte.

În timp ce prima categorie este în general formată din persoane prudente, dornice să învețe, nu foarte ambițioase, destul de volatile emoțional și cu un nivel mediu de sociabilitate, tinerii sunt mai preocupați de arte interpretative, de aventură, de o conducere dominantă și încredere interpersonală. De asemenea, sunt atrași de domenii precum inginerie, finanțe și științe sociale și puțin preocupati de planificare, munca de birou, predare sau servicii sociale. Viitorii angajați sunt asertivi, expresivi, au o puternică dorință de a fi în poziții de conducere, de a se exprima creativ, de a fi activi și a interacționa cu ceilalți. Caută în activități noutatea și neobișnuitul, surpriza și riscul, nefiind atrași de activități statice, de rutină.

Cine este Mihaela Feodorof

Mihaela Feodorof a petrecut în BRD – Groupe Societe Generale 16 ani, timp în care a coordonat echipa de recrutare acoperind un volum de peste 6.500 de noi angajări. A asigurat gestiunea talentelor timp de cinci ani, implementând primul sistem de consultanţă internă de resurse umane. În paralel, a reprezentat imaginea de angajator în mediul studenţesc şi profesional din ţară şi străinătate. A creat programe destinate tinerilor cu potenţial înalt de dezvoltare, resurse care asigură planul de succesiune al băncii. Din 2009 are propria firmă de consiliere și dezvoltare personală și profesională.