Angajați sănătoși cu orice preț?

Sănătatea angajaților a devenit o prioritate pentru majoritatea companiilor. Managerii ar trebui să-și dorească ca angajații lor să fie sănătoși atât din punct de vedere mintal, cât și fizic. În același timp, angajații vor aprecia inițiativele angajatorilor care lucrează în acest scop. Când angajații sunt în formă, ei fac tot ceea ce pot pentru binele companiei, încurajându-i și pe alții să le urmeze exemplul.

Sănătatea precară poate afecta atât productivitatea, cât și implicarea lor în diversele joburi pe care le au în cadrul companiei. Nu este ceva neobișnuit ca o persoană care nu se simte bine să răspândească problema sa către restul echipei sau să strice atmosfera în întreaga companie.

Astfel, din ce în ce mai multe companii oferă angajaților opțiuni și inițiative sănătoase, care previn bolile, oboseala și epuizarea mentală, stimulente care pot acționa și ca practici de teambuilding, ceea ce conduce la o mai bună cultură a companiei.

Într-un studiu recent realizat de firma americană OfficeTeam, două treimi din managerii de resurse umane au raportat că ofertele de sănătate și wellness ale organizației lor s-au dezvoltat și diversificat în ultimii cinci ani. Studiul OfficeTeam a constatat că 89% dintre angajați cred că organizația lor susține obiectivele de wellness.

Programele de wellness: Eficiente sau nu?

Programele de wellness la locul de muncă au două obiective principale: îmbunătățirea sănătății angajaților și reducerea costurilor de îngrijire a sănătății angajatorilor. Există, însă, un alt studiu lansat la începutul acestui an, care pune la îndoială efectele acestor tipuri de programe.

O cercetare realizată de Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, cu ajutorul a 3.300 de angajați care au primit acces timp de un an la programul iThrive, un program de wellness la locul de muncă similar cu ceea ce numeroase companii oferă angajaților, arată că lucrurile sunt discutabile.

Angajații cărora le-a fost oferit programul au fost împărțiți aleatoriu în șase grupe. Tuturor le-a fost oferit un screening biometric, o evaluare de sănătate și diverse servicii, cum ar fi managementul bolilor cronice, tai chi și un program de fitness. Dar celor șase grupe li s-au plătit stimulente diferite pentru finalizarea fiecărei etape a programului – de la 50 la 350 de dolari.

Cercetătorii au dorit să răspundă la trei întrebări: Au programele de wellness vreun efect asupra rezultatelor de sănătate, a cheltuielilor medicale și a altor măsuri, inclusiv asupra productivității? Pot banii impulsiona mai mulți oameni să participe? Și, în cele din urmă, cine este cel mai probabil să participe? În cazul în care numai oamenii sănătoși fac acest lucru, programele nu vor realiza prea mult.

Studiul a relevat că programele de wellness – chiar și cele cu stimulente – nu schimbă prea mult comportamentul angajaților.

În primul rând, s-a observat că banii nu sunt un stimulent prea bun. Fără vreo ofertă, mai puțin de jumătate dintre angajați au finalizat evaluarea și examinarea. O recompensă de 100 de dolari pentru finalizarea examinării a determinat doar o creștere a ratei de participare la 59%.

Dublarea acestei recompense nu a făcut prea mult, ridicând ponderea angajaților care au finalizat examinarea la doar 63%.

Privind cererile de asigurări de sănătate pe tot parcursul anului, cercetătorii au descoperit că participarea la programul de wellness nu a dus la rezultate mai bune în domeniul sănătății sau la costuri mai mici de îngrijire a sănătății. Obiceiurile cu cheltuielile medicale ale angajaților care nu au avut acces la program au fost aproape identice cu cele ale muncitorilor care au făcut-o.

De asemenea, persoanele cele mai susceptibile de a profita de ofertele de sănătate ale angajatorului lor sunt cele sănătoase care nu cheltuiesc prea mult pentru îngrijirea sănătății, iar angajații cu cele mai mari costuri de îngrijire a sănătății sunt cel mai puțin probabil să participe.