Lider în vremuri incerte
Populaţia planetei a crescut de peste patru ori faţă de începutul secolului XX şi de aproape trei ori faţă de 1950; cuvintele „zboară” de pe un continent pe altul în câteva secunde; oamenii pot înconjura, practic, Pământul în câteva zile (mult mai puţin decât recordul din cartea lui Jules Verne); meseriile pe care le practicăm s-au schimbat fundamental, de la o majoritate covârşitoare, bazată pe agricultură, la un peisaj bazat din ce în ce mai puţin pe munca fizică şi din ce în ce mai mult pe acel faimos „knowledge worker”.
Suntem bombardaţi cu informaţii de toate felurile, de la poveşti senzaţionale despre staruri discutabile până la sfaturi despre ce ar trebui să facem să fim mai eficienţi în carieră şi mai fericiţi în viaţa de zi cu zi. Vedem, aşadar, că este din ce în ce mai dificil să ne dăm seama care este direcţia pe care trebuie să o urmăm, care sunt reperele corecte din vieţile noastre şi cum va arăta viitorul peste câţiva ani. Trăim, aşadar, o incertitudine din ce în ce mai mare.
În astfel de vremuri se remarcă liderii adevăraţi, fie că vorbim despre mediul de business, fie despre întreaga societate. Aceşti lideri arată care sunt lucrurile pe care trebuie să le facem pentru a progresa, pentru a reduce gradul de incertitudine şi pentru a fi mai fericiţi. Insipră prin acţiunile lor, transformă persoanele ajutându-le să evolueze, să-şi depăşească limitele şi să se simtă împlinite. Ei nu gândesc în termeni de „Eu”, pentru ei există doar „Noi”. Cel mai important, o fac autentic. Şi reuşesc acest lucru, pentru că înţeleg că sunt în primul rând oameni, care au gânduri, sentimente, temeri, aspiraţii. Înţeleg că oamenii din jurul lor sunt la fel. Privesc grupurile din care fac parte ca pe nişte organisme unitare, nu ca piedestale pentru propria statuie.
Mergând mai departe pentru a înţelege mai multe despre calităţile pe care un lider le are, mi s-a părut întotdeauna fascinant faptul că unii dintre faimoşii lideri ai secolului trecut au stat la baza unor lucruri abominabile pentru omenire. Se spune că au avut charismă.
La fel de fascinant mi se pare că aceia aminiţi mai sus sunt puşi în aceeaşi categorie de „lideri” cu alt faimos al istoriei, Alexandru Macedon. Care au fost câteva diferenţe între ei? Alexandru şi-a condus armatele în toate bătăliile, alături de companionii săi. A îndurat frigul, rănile, setea şi foamea alături de oamenii săi. I-a condus spre succes, spre împlinire, aşa cum erau definite atunci. Şi a murit în mijlocul lor. Ceilalţi şi alţi aşa-zişi lideri nu.
Dorin Pena este General Manager Cisco România
Articol preluat din Revista Cariere de martie. Pentru detalii legate de abonare, click aici