Harta managementului intercultural: cum depășești granițele invizibile ale globalizării în business

Din experiența personală de lucru cu diverse echipe multi-culturale din toate zonele geografice ale lumii, doamna Meyer a prezentat un model cu opt dimensiuni care integrează şi pune în context mai multe elemente ce determină comunicarea interpersonală.

Contexte culturale de tip low și high

În ceea ce privește comunicarea verbală, felul în care vorbesc membrii unor culturi diferite se poate caracteriza ca explicit sau implicit. Sunt culturi unde comunicarea este precisă, simplă şi clară, iar aici intră mai toate statele anglo-saxone (low context), şi ţări unde felul de a vorbi al oamenilor este mai sofisticat, mai nuanţat, unde mesajele sunt de obicei sugerate şi nu spuse explicit (high context), iar aici putem da ca exemple ţările arabe sau cele din Extremul Orient (Japonia, China, Coreea de Sud).
Echipele multi-culturale necesită de regulă un context de lucru de tip low, în care mesajele sunt formulate direct, explicit, précis. Lucrul în context de tip high necesită cunoașterea profundă a contextului cultural în care au loc discuțiile, negocierile de business, pentru a se crea punți de comunicare între actorii care fac parte din culturi foarte diferite.

Intuiția, socializarea și cunoașterea contextului cultural sunt esențiale

Intuiția și conectarea la backgroundul cultural al participanților sunt esențiale în astfel de procese. Socializarea în afara contextului de business e un element esențial pentru ca reprezentanții diferitelor culturi să se cunoască și să se înțeleagă mai bine. În țările aparținând culturilor orientale, ieșirile la masă și împărtășirea obiceiurilor cultural sunt de nelipsit pentru o bună negociere ulterioară în business.