Fără smerenie ești incapabil să înveți sau să afli lucruri noi

Unul dintre lucrurile pe care le face Pichai pentru a conduce acest Leviathan digital este să ceară sfatul celor din jurul lui, precum şi al celor din comunitatea mai largă a Google. În fiecare vineri, Pichai ţine o şedinţă cu liderii de la toate nivelurile organizaţiei, şedinţă în timpul căreia el răspunde la întrebările puse de către „Googlerii” din toate colţurile companiei. Pichai nu este singur; Lazlo Bock, fostul SVP (Senior Vice President) al departamentului People Operations (cel care în alte companii este denumit departament de HR, iar în Google este supranumit POPS – n.tr.), a accentuat necesitatea smereniei intelectuale. „Fără smerenie, eşti incapabil să înveţi sau să afli lucruri noi”, a spus el.

Mark Zuckerberg, fondatorul şi CEO-ul Facebook, are un plan personal de învăţare foarte puternic. El este acum implicat într-un „An de Călătorie”, început în 2017, care combină implicarea cu învăţarea smereniei. El a apărut pe neaşteptate, pentru a asculta ce se discută la o serie de întâlniri ţinute fără mare tam-tam în săli publice ale unor comunităţi locale sau în şcoli şi companii, şi pentru a afla mai multe despre lumea din afara „bulei” din Silicon Valley. În câteva ocazii, el a admis că au fost făcute greşeli în compania pe care o conduce, acceptând de exemplu faptul că nişte erori din algoritmurile Facebook au fost exploatate de către cei care se ocupă de propagarea de „ştiri false”.

La Microsoft, CEO-ul Satya Nadella operează dintr-un birou supraaglomerat cu cărţi. Mantra lui personală este „află tot sau învaţă tot, nu fi un atotcunoscător”. Începând de la promovarea lui în 2014, i s-a atribuit meritul de-a fi „dezamorsat” cultura organizaţională extrem de combativă şi orientată spre „silozuri”, creată de către predecesorul lui. „Silozurile” se referă la o stare caracterizată de faptul că departamentele se izolează „etanş” unele de celelalte, nu comunică între ele, iar fluxul de informaţii care ar trebui să existe între departamente este îngreunat sau blocat de refuzul tacit al angajaţilor dintr-un departament de a le oferi altor angajaţi informaţiile de care au nevoie pentru a-şi face bine treaba n.tr.). Nadella a făcut acest lucru prin faptul că a construit o cultură în care oamenii se ascultă cu adevărat unii pe ceilalţi, comunică între ei, învaţă sau află mereu lucruri noi şi îşi împărtăşesc unii altora punctele de vedere.

Chiar înainte de numirea lui ca CEO, Nadella a fost identificat ca fiind o persoană care posedă o calitate esenţială pentru un lider modern şi dinamic – smerenia. El are o sete de cunoaştere bine documentată (despre care s-a scris mult) şi a vorbit despre convingerea care stă la baza acesteia într-un e-mail pe care l-a trimis în 2014 tuturor oamenilor din companie şi în care a spus: „Sunt încredinţat, la un nivel fundamental, că, dacă nu înveţi lucruri noi, încetezi să mai faci lucruri măreţe şi utile”.

Jeff Bezos, CEO-ul Amazon, pare să fie excepţia de la regulă. El are reputaţia de a fi un lider care nu urmăreşte decât un singur scop, nepăsându-i de nimic altceva, fiind chiar arogant. Dar într-un interviu recent, Andy Jassy – care a fost înainte asistentul lui Bezos în domeniul tehnologiei, iar acum este şeful Amazon Web Services – a făcut un comentariu care permite o înţelegere profundă a modului în care Bezos abordează învăţarea: „El este, pur şi simplu, un învăţăcel uimitor. N-am mai întâlnit niciodată pe cineva care să înveţe aşa cum o face el. Vreau să spun că el vine oricum, de la început, cu o mulţime de cunoştinţe. Dar felul în care este deschis şi curios faţă de perspectiva de a afla lucruri noi din domenii noi sau despre subiecte şi opinii noi…”. Bezos însuşi este citat spunând că: „Genul de gândire care te face să crezi că ştii exact spre ce te îndrepţi denotă o lipsă de smerenie care nu te lasă să inventezi”.

Steve Jobs, fostul co-fondator şi CEO al Apple (decedat în octombrie 2011, după o luptă îndelungată cu un cancer pancreatic – n.tr.), este un alt exemplu de lider care nu pare să se potrivească profilului „personalităţii smerite”. Şi totuşi, el are reputaţia de a fi fost un studios vorace. Un studiu fascinant din 2015, publicat în „Journal for Applied Psychology”, l-a evidenţiat în mod singular pe Jobs drept un exemplu pentru modul în care smerenia unui lider ar putea să-i contracareze tendinţele narcisiste, ducând astfel la nişte rezultate nemaipomenite.

Deci, dacă este să privim în spatele „citatelor-pastilă” care au fost extrase din interviurile sau discursurile acestor lideri, fiindcă reflectă în mod succint o întreagă idee, precum şi în spatele hotărârii ferme de care au nevoie pentru a conduce cele mai mari companii mondiale bazate pe tehnologie, vedem că aceşti Chief Executive Officeri influenţi manifestă smerenie în învăţare.
Se pare că până şi liderii care au cel mai mare succes sunt dispuşi să admită că nu deţin toate răspunsurile şi îşi petrec o parte din timp căutând în mod activ să afle sau să înveţe lucruri noi. Aşa cum a spus Brian Chesky, CEO-ul AirBnb (o platformă online ce le permite membrilor săi, începând de la persoane fizice şi până la hoteluri, să ofere spre închiriere, respectiv să închirieze, spaţii de cazare – n.tr.), este vremea ca toţi liderii „să facă un pas înapoi şi să aibă o anumită doză de smerenie”.

Şi, într-adevăr, aşa cum a arătat Hal Gregersen, directorul executiv al MIT Leadership Center (Gregersen este considerat o autoritate în materie de creare a unei culturi a inovaţiei în companii – n.tr.), „Cei mai buni CEO sunt cei care acceptă, de bunăvoie şi cu braţele deschise, ideea că se pot înşela şi o fac deoarece, cu cât îşi recunosc mai rapid gândirea eronată, cu atât îşi recalibrează mai repede tiparele şi accesează mai ușor soluţii”.

Michael Wade este directorul Global Center for Digital Business Transformation (Centrul Global al IMD pentru Transformarea Digitală a Afacerilor), precum şi autorul cărţii „Digital Vortex: How Today’s Market Leaders Can Beat Disruptive Competitors at Their Own Game.”
Andrew Tarling este Cercetător Asociat la Global Center for Digital Business Transformation.

Articol preluat din numărul 245/martie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.