De la frica la incredere

Frica a creat relatii sociale anormale in familii, in scoli sau la locurile de munca.

Astazi companiile sunt un loc in care gasim conservata frica, dupa 25 de ani de la schimbarea sistemului politic si economic. Motivele care o produc sunt de o diversitate remarcabila, intre ridicol si dramatic, de la frica de a primi mai mult de lucru, teama ca pleaca seful in alta companie, frica de a fi certat in public, de esec, de greseala, de pierdere a bonusului, frica de a pierde aprecierea colegilor sau a sefilor, pana la aceea de a pierde locul de munca.

Sunt doua mari categorii de surse, unele extrinseci, cele mai multe, care deseori sunt generate de manageri, si altele intrinseci, mai putine, care au mai degraba de-a face cu stima de sine, dialogul interior sau cu rezultatele. Consecintele sunt si ele dintre cele mai variate, comunicare precauta, ascunderea greselilor, lipsa de initiativa, fuga de responsabilitati, lipsa de loialitate, iar la scara unei companii, mai devreme sau mai tarziu, colaps. Pe scurt, pierderi pe toata linia, atat la nivel individual, cat si organizational. Uneori, in companii se declanseaza mecanisme reactive de adaptare, cum ar fi schimbarea unor manageri, traininguri sau pseudo-team building-uri, dar acestea nu rezolva decat temporar problema. Poate ca, in lumea din ce in ce mai putin predictibila in care traim, paradigmei, asa-zis clasice, de organizare a unei companii i se apropie vremea inlocuirii cu o alta.

2014 este anul unui experiment interesant pentru cei preocupati de modelele de avangarda in management. Subiectul este Zappos, compania de retail online din SUA, cunoscuta pentru serviciile excelente pe care le ofera. Cu 1.500 de angajati, este pana acum cea mai mare companie care adopta holocratia, un nou model de conducere care inlocuieste modelul traditional de conducere ierarhica cu unul orizontal, in care compania renunta la manageri si la titluri. In schimb, apar 400 de cercuri in care angajatii vor avea roluri, iar puterea va fi distribuita. Dar, pana a ajunge aici, Zappos a dezvoltat in cei 15 ani o cultura axata fundamental pe valori. Terenul era oarecum pregatit. De exemplu, o angajata responsabila de relatia cu clientii a decis ca ar fi mai bine, decat sa-l puna la plata pe un client care, din cauza unui deces in familie, nu returnase o pereche de incaltari in termen de doua saptamani, sa-i trimita un cos cu flori albe si un biletel de mana in care isi exprima compasiunea. Pentru acest gest nu a avut nevoie de aprobarea niciunui superior si nici nu i-a fost frica de vreo sanctiune, ci a avut incredere ca face ce trebuie pentru ca un client sa-si aduca aminte cu placere de Zappos.

Neexistand precedent, ar putea parea improbabil ca o asemenea istorie sa se petreaca la noi. In opinia mea, nu se va intampla niciodata. Este important ce semeni. Este mai putin de asteptat ca o organizatie mare sa se transforme peste noapte, dar este foarte probabil ca in urmatorii ani, in Romania, din zona antreprenoriala sa apara o companie in care frica sa fie asanata, iar in locul ei sa domneasca increderea in sine si in ceilalti. Cine sparge gheata?

Ciprian Teleman este Senior Consultant, TMI Romania.