Cum să-ți îndeplinești bine obiectivele în 2020? Nu-ți deteriora viziunea

Să facem o călătorie în timp. Este sfârșitul anului 2020, iar tu îți analizezi obiectivele îndeplinite. Ce vezi? Produsul final este așa cum l-ai visat? Este mai bun? Este mai slab? Are impactul pe care l-ai urmărit? De ce? Te simți împlinit? De ce?

Nu numai DACĂ, ci mai ales CUM

Îmi amintesc că, în gimnaziu, doamna dirigintă ne spunea, zâmbind ștrengărește: „Operația reușită, pacientul mort”. Este una dintre primele lecțiile importante de gândire de care îmi aduc aminte. Nu e totul să-ți îndeplinești obiectivul, nu e totul nici măcar ca acesta să fie doar funcțional. E important și ca acesta să inspire, să bucure, să performeze, să transforme și, eventual, să genereze evoluție și resurse pentru viitor.

Cum să nu-ți îndeplinești obiectivele

Nu-i ceda lui „merge și așa”. Este tentat, uneori pare chiar eficient, ca, din motive de confort, comoditate, economie de resurse (financiare, umane, de timp, de energie, de implicare etc.) să alegi calea mai ușoară sau mai scurtă. Și atunci reciclezi idei, reciclezi produse, construiești pe o bază deja existentă, te folosești de resursele pe care le ai deja. Nu mai cauți, nu mai explorezi, nu-ți mai asumi riscuri, nu mai cheltuiești. Mergi la sigur, faci economie, profiți, faci un artificiu, faci un „barter”, două, trei. Iar lucrurile ies. Dar ies și bine? Ies și în așa fel încât să facă bine? Ies pe termen lung, îți consolidează reputația, credibilitatea, funcționalitatea, stabilitatea, evoluția?

Comoditatea și confortul nu sunt eficiente dacă îți invalidează impulsul creator inițial, dacă au efect de sedativ asupra forței tale creatoare, dacă îți înfrânează inspirația, dacă îți limitează implicarea.

Cum să-ți îndeplinești obiectivele

Respectă-ți viziunea. Asta nu înseamnă să-ți bați viziunea în cuie și să nu te abați de la ea. Dimpotrivă. Adeseori, îndeplinirea viziunii presupune îmbunătățirea viziunii, iar pentru asta abaterile sunt necesare. Dar abaterile sunt permise numai dacă îți dezvoltă viziunea, dacă o cresc, dacă o fac să fie mai autentică, mai interesantă, mai originală, mai performantă, mai utilă. Abaterile sunt permise în măsura în care îți onorează viziunea și dacă sunt demne de ea, dacă se ridică la înălțimea standardelor și a obiectivelor tale.

Astfel, pe măsură ce lucrezi, rămâi conștient de ce faci și fii atent la drum. Chiar și atunci când destinația nu este foarte clară, e important să-ți vezi clar călătoria.

Călătoria este o continuă purificare a destinației, procesul de implementare este o neobosită șlefuire a scopului. Rezultatul final trebuie să fie cât mai autentic. Autenticitatea este ceea ce asigură funcționalitatea, calitatea și impactul unui produs într-o măsură mult mai mare decât originalitatea.

Iată ce înseamnă autenticitatea, în viziunea lui Cezanne: „Când îmi analizez o pictură, îmi aduc tabloul lângă ceva creat de Dumnezeu – cum ar fi un copac sau o floare. Dacă tabloul meu nu se armonizează cu ce a creat Dumnezeu, atunci ce am lucrat eu nu este artă”.

Efectele negative ale lui „merge și așa”

Compromisurile compromit calitatea – asta se știe. Dar „merge și așa” este periculos mai ales pentru că automatizează procesul creator. Neparticiparea activă reduce forța creatoare, care nu mai este alimentată cu energie și nu mai este împrospătată cu inspirație. Devine stătută și rigidă.

Efectele pozitive ale lui „nu merge și așa”

Când ești implicat (engaged) în creația ta, când te afli în interacțiune cu ceea ce creezi, intri într-un flux care generează nu numai inspirație, ci și forță. Astfel, ajungi să beneficiezi de forțele de funcționalitate ale naturii, care acționează concertat și după legi superioare celor de care avem noi cunoștință și pe care știm noi să le stăpânim și să le generăm. Ceea ce creezi astfel este pe măsura viziunii tale.

Din bucuria autentică, înnăscută, a căutării și a descoperirii generate de participarea activă se naște optimismul esențial pentru reușită, care îți dă capacitatea de a-ți imagina și de a crede în ce este posibil și îți asigură energia de a-ți urma visele. Căutând, descoperind, creând te cunoști mai bine și capeți încredere în tine și în talentul tău. În plus, a participa activ la ceea ce faci este satisfăcător pentru că acest lucru îți solicită resursele interioare reale, îți implică identitatea, talentul, inspirația, îți lucrează mușchii minții și ai inimii. Ceea ce creezi astfel te crește și te împlinește.

„Generozitatea față de viitor constă în a te dărui total prezentului”, spunea Albert Camus. Așadar, ca să-ți îndeplinești bine obiectivele, dăruiește-te cu adevărat viziunii tale.