Creativitatea – o reorganizare a informației deja existente, o trecere la nivelul superior

Pentru manageri și lideri de echipe, este provocator să găsească soluții creative la problemele concrete pe care le întâlnesc în parcursul profesional. Modalitățile de creștere a engagementului echipei prin creativitate sunt atât de complexe și de numeroase încât ar putea genera manuale întregi.

Gabriela Lungu (foto)e deja foarte aproape de a termina o carte pe această temă, dar dacă ar simplifica experiența sa în domeniu, ar alege două elemente indispensabile. „Primul este pasiunea – nimănui nu-i pasă de ce-i arăți, dacă nu-i arăți că-ți pasă. Oamenii care au lucrat cu mine s-au molipsit de pasiunea mea pentru creativitate și proiecte făcute bine, deștept, inovator, altfel. Și, foarte important, au rămas cu acest microb al creativității. Ca lider, dacă tu nu crezi în creativitate, nu o promovezi, nu investești în ea, nimeni nu va reuși s-o facă în locul tău. Al doilea se referă la scop, la țel – «Ideals, not just ideas». Să le oferi oamenilor o viziune generoasă, un scop mai înalt (social, nu comercial) pentru munca lor, atât ca indivizi cât și ca echipă, este de multe ori cel mai bun factor motivațional”, crede cu tărie Gabriela Lungu.
Alți manageri consideră că cele mai creative soluții la care au ajuns au fost cele în care procesele prin care le-au căutat au fost foarte etice. La fel și Viorel Panaite (foto), care afirmă că modelul de business pe care îl are acum în organizație a fost construit pe o fundație etică. „În domeniul nostru (că în multele de altfel) piața a cerut acum 7-8 ani adaptarea întregii organizații la o nouă realitate, la un mod inovativ și mult mai eficient de a opera. Reconstrucția din mers a unui nou model de business este mai complicată decât pare la prima vedere și pentru ca noua organizație să fie funcțională, lucrul acesta a cerut implicarea creativă și cu angajament a tuturor angajaților și asociaților ei. Că să ajungem aici, eu mi-am asumat și am recunoscut greșelile pe care le-am făcut, colegii mei au făcut la fel – a fost un prim pas pentru a crea condițiile pentru ca oamenii să se implice foarte mult, să coopereze mai bine, să facă efort prelungit și voluntar pentru a ajunge la soluții creative în procesul de reconstrucție a organizației și a modelului nou de business. Creșterea nivelului de etică din organizație a fost astfel soluția creativă pe care am găsit-o pentru a putea evolua spre viziunea pe care o avem pe termen lung”, afirmă Viorel Panaite.
Ca lider care conduce o organizație creativă, cu o echipă de oameni creativi care produce proiecte creative pentru oameni creativi, încercând să propovăduiască și să democratizeze creativitatea, Andrei Borțun (foto) declară că își dorește să fi reușit într-o cât mai mare măsură să adune oameni ale căror activități și job description sunt cât mai apropiate de vocația fiecăruia și nu doar de pregătire și experiență.

Inventivitatea și creativitatea sunt viitorul

În contextul tehnologizării masive și a robotizării, creativitatea pare să se transforme în atuul de bază al păstrării joburilor. Așadar, totul poate fi reîncercat și reconfigurat în paradigma creativității. Iuliana Alexa, specialist în media digitală, susține că tot acest cult ridicat în prezent antreprenorilor americani, de la Bezos și Musk la toți cei mai mici (care schimbă o etapă a unui serviciu sau un element al unui produs și astfel îl fac mai simplu de folosit și mai competitiv, și fac și bani cu asta) este, pe undeva, recunoașterea faptului că inventivitatea lor și creativitatea lor (în materie de produse și servicii noi, de noi modele de business) este viitorul. „Ar trebui să le urmăm exemplul, să renunțăm la a mai gândi în paradigmele trecutului și să facem exerciții de gândire divergentă, de găsire de soluții alternative, de creativitate. Atunci când munca la scară largă, automatizată, va fi resursa cea mai abundentă, creativitatea, inovația, vor fi noua resursă finită, adică cea prețioasă”, susține creatoarea platformei Contentup.

Vintilă Mihăilescu (foto) apreciază, fără să pară excesiv de optimist, că deocamdată, mobilitatea pare să fie atuul principal în păstrarea unui job. „Desigur că și creativitatea contează, dar mai degrabă aceea cotată la bursă, ca să spun așa. S-ar putea însă ca să fie chiar nevoie de tot mai multă creativitate, dar nu în păstrarea joburilor, ci în imaginarea unor activități noi.

Din perspectiva resurselor umane, Viorel Panaite susține că creativitatea este atuul de bază în evoluția profesională și personală, indiferent de nivelul de tehnologizare. „Unii își vor folosi creativitatea pentru a se adapta, alții o vor folosi pentru a se opune tehnologiei și poate vor renunța voluntar la acele job-uri, dar își vor caută alte surse de venit. Ar putea fi desigur și unii care se vor lamenta într-o asemenea măsură încât vor rămâne fără job-uri – asta nu înseamnă că nu sunt creativi, ci că își folosesc creativitatea pentru a se împotrivi acestui trend”, susține managing partnerul Human Invest.

Se ascute competiția

Dacă extindem creativitatea de la nivelul unei persoane, la cea pe care o firmă, o companie, o echipă, o țară o pot pune în slujba unui obiectiv, Andrei Borțun este sigur că oamenii creativi puși în locurile sau contextele potrivite pot să nu aibă mari temeri de a fi lăsați pe din afară.
Dintr-o altă perspectivă, cea a inteligenței educate, Andrei Goșu (foto) nu se teme pentru oamenii inteligenți și competenți; ei își vor găsi întotdeauna de lucru. „Roboții vor prelua parte din sarcinile algoritmice, repetitive. Cele euristice vor rămâne la oameni, cel puțin pentru următorul orizont de timp. Imaginația este începutul procesului creativ. În acest moment, pare imposibil să creezi un robot cu imaginație”, concluzionează optimist managerul de la Ascendis.

Iuliana Alexa (foto) încheie astfel: „Așadar, se ascute competiția. Dacă oamenii nu vor mai face sarcinile repetitive, atunci vor crea, vor <întinde coarda> către ceea ce nu se mai repetă, vor explora ceea ce nu a existat vreodată, vor inventa, vor deveni creativi. Ușor de zis, greu de făcut, în condițiile în care creativitatea este marginală în educația de azi (chiar și în cele mai avansate sisteme de învățământ). Copiii învață ceea ce a spus Aristotel, Platon, Kant, Newton sau Marin Preda, fără să genereze la rândul lor idei. Desigur, nu poți genera idei de valoare dacă nu ai deja un bagaj informațional preexistent. Creativitatea născută dintr-o o pagină goală, este, așa cum s-a dovedit empiric în multe experiemente, lipsită de valoare. Așadar, creativitatea este o reorganizare a informației deja existente, o trecere la nivelul superior. Este nevoie de un bagaj consistent de astfel de informații, dar este nevoie, atenție, de exercițiul combinării și recombinării acestora. Asta ne lipsește azi”.

Articol preluat din numărul 244/februarie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.