Self-leadership strategic. Este starea de bine o iluzie?
„Echilibrul între viața profesională și cea personală”, considerat antidot pentru stres și punct de plecare spre starea de bine, este, în opinia mea, doar o sintagmă teoretică și incompletă.
Echilibrul este greu de atins și efemer, iar în plină revoluție digitală viața de la serviciu și cea de după serviciu se întrepătrund tot mai mult, nicidecum nu se echilibrează. De altfel, viața poate fi privită din mai multe perspective decât acestea două. Există cel puțin patru: viață personală (fizică, mentală, emoțională și spirituală), de familie, în comunitate și viață profesională.
Starea de bine presupune să ne placă și să conteze pentru noi şi pentru alţii ce facem, să fim cât mai autentici, trăind conform valorilor noastre în toate cele patru arii ale vieții. În plus, e necesar să ne dezvoltăm energia. Altfel, devenim stresați și extenuați, tot mai neproductivi, facem eforturi tot mai mari și îndelungate să ne îndeplinim obligațiile și ne rămâne tot mai puțin timp pentru a ne conecta cu cei dragi și importanți. La un moment dat, orice am face, timpul nu ne mai ajunge, ne simțim vinovați, ne pierdem respectul și atenția față de propria persoană și, în timp, ne îmbolnăvim.
Starea de bine presupune răspunsuri bine gândite și oneste la câteva întrebări: Care sunt valorile mele? Dar misiunea mea? Cât de important este pentru mine fiecare dintre cele patru domenii ale vieții? Cine sunt oamenii pe care-i consider semnificativi și ce așteptări au ei de la mine? Ce să schimb pentru a fi mai productiv și mai satisfăcut în viața personală, de familie, din comunitate și în cea profesională? Ce acțiuni să întreprind? Cum să îmi monitorizez progresele? Ce vreau să las în urma mea?
Nu se ajunge ușor la starea de bine, care de multe ori ni se pare iluzorie. Sunt perioade de nesiguranță și de reflecție, de căderi și de reveniri. Nu vine de la sine, fără să ne implicăm total și continuu. E nevoie de multă atenție și onestitate interioară ca să înțelegem ce ne dorim de la viață, să comunicăm aceste lucruri și să ascultăm ce așteptări au de la noi cei pe care-i considerăm semnificativi. Doar așa putem stabili ce e cu adevărat important, ce schimbări avem de făcut și ce acțiuni să întreprindem în fiecare dintre cele patru domenii. Mai e important să le punem în practică și să ne concentrăm asupra lor, să monitorizăm progresul, să îl recunoaștem și să îl sărbătorim. Făcând cu pasiune și tenacitate lucruri care ne plac, care au sens, vom fi performanți, mulțumiți, sănătoși emoțional și fizic, ne vom dezvolta intelectual și spiritual, vom fi iubiți și respectați.
În condițiile în care timpul este o resursă limitată și neregenerabilă, iar multitaskingul s-a dovedit dăunător pentru calitatea activității, dar și pentru starea de sănătate a creierului, specialiștii în wellbeing își îndreaptă atenția către mindfulness și ritualuri de regenerare a energiei personale.
Mindfulness înseamnă concentrarea atenției asupra unui singur lucru, ceea ce nu e ușor într-o perioadă a informațiilor care ne invadează de pretutindeni, a conectării și a comunicării instantanee și permanente în spațiul virtual, a unor sarcini tot mai diverse, complexe și numeroase. Este un antidot pentru deficitul de atenție și pentru oboseala emoțională, îmbunătățește memoria, atenția, reziliența, optimismul, creativitatea, intuiția socială, conștiința de sine; conduce clar la creșterea productivității și a calității analizei și deciziilor.
Ritualurile de regenerare a energiei îmbunătățesc starea fizică, emoțională, mentală și spirituală
Specialiștii sunt de acord în privința lor, fiecare accentuând anumite laturi. După nenumărate discuții și lecturi și după o practică personală, eu recomand următorul program. Să petrecem 20 de ore pe săptămână pentru regenerarea energiei noastre. Energia fizică se regenerează prin respirație, hidratare, nutriție, mișcare, odihnă.
Respirația corectă (abdominală, amplă, liniștită, conștientă), practicată oricând e posibil, conduce oxigenul la creier, inimă și în sânge. Este esențială în mindfulness. E bine să respirăm cât de des în zone nepoluate, la munte sau cel puțin în parc. Anual, 22% dintre decese sunt provocate de poluare. Hidratarea cu patruzeci de mililitri de apă pe kilogram corp este esențială, peste 60% din greutatea corpului fiind apă. Apa trimite oxigenul în sânge și în întregul organism și ajută la eliminarea toxinelor. Nutriția echilibrată, diversificată, personalizată, cu meniuri ușoare, mâncate în liniște, pe îndelete, este de asemenea importantă. Mișcarea este esențială pentru menținerea tonusului muscular, a circulației sângelui și a mobilității organismului.
OMS arată că activitățile sportive în grup, în special cele în aer liber, au un impact mai mare asupra duratei și a calității vieții decât cele individuale. Mobilizarea articulațiilor ajută circulația energiei prin corp și contribuie la creșterea duratei vieții. Odihna insuficientă sau nesănătoasă reprezintă un factor esențial al stărilor depresive, în jur de 600 de milioane de persoane fiind diagnosticate cu depresii și anxietate, conform OMS. Includ la capitolul odihnă somnul, de asemenea odihna în timpul zilei (ex. plimbări, relaxare în medii cu liniște aproape totală, mindfulness). Nu sunt o adeptă a somnului prelungit, ci a celui de calitate, adânc. Șase ore de somn adânc și neîntrerupt pot fi de ajuns pentru adulți, alții au nevoie de opt ore. Mai multe s-au dovedit dăunătoare.
Recomand un ritual care ajută somnul înainte de culcare. Respirație abdominală conștientă, urmată de o meditație asupra lucrurilor frumoase din timpul zilei ce se încheie, cărora să le fim recunoscători chiar dacă le considerăm mărunte, apoi o concentrare asupra funcționării organismului, de la vârful degetelor de la picioare spre creștet. Se golește mintea de gândurile negre și de planurile de viitor.
Un alt ritual, pentru dimineață: la trezire ne întindem ca pisicile, căscăm, zâmbim larg zilei ce începe, bem un pahar cu apă, ieșim la aer (fereastră, balcon, curte) și respirăm conștient câteva minute, apoi facem 15-30 de minute de exerciții fizice. Facem duș (e bun pentru igienă, dar și pentru energizare) și mâncăm un mic dejun sănătos, în liniște și bună dispoziție, gândindu-ne doar la lucruri plăcute. Foarte greu, dar, credeți-mă, e posibil. Când familia e mare, ca să nu renunțăm la acest ritual, putem face lucrurile împreună, cu bune rezultate asupra energiei fizice și emoționale. Apoi ne gândim la ziua ce urmează – obiective, acțiuni. Lăsăm pe mai târziu știri, rețele sociale, e-mail.
Pentru refacerea energiei emoționale, este important să fim atenți și recunoscători cu și pentru lucrurile frumoase care ni se întâmplă și să alungăm pe cât posibil gândurile negative, mai ales pe cele nejustificate. E demonstrat că tristețea, invidia, frica, ura și alte emoții negative îmbolnăvesc. Zâmbetul, respirația conștientă, apropierea de oameni dragi și pe care-i respectăm ajută. De asemenea, e utilă readucerea în memorie a momentelor plăcute, prin intermediul meditației. Apropierea de oameni, în special de rude și prieteni, acțiunile împreună cu ei și cele în folosul comunității sunt bine-venite pentru creșterea energiei emoționale. Când suntem supărați, să încercăm să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă.
Un creier neutilizat funcționează din ce în ce mai greu
A avea o bună energie mentală presupune utilizarea intensă și inteligentă a creierului, chiar și la cele mai înaintate vârste. Un creier neutilizat funcționează din ce în ce mai greu. Scrisul de mână este extrem de important. La fel, compunerea de texte – de la scrisori (nu mesajele instant), până la articole și cărți. Jurnalul personal e util pentru atenție și memorie, cât și pentru o bună stare emoțională și spirituală. Este demonstrat că muzica, mai ales cea clasică, ajută creierul să se dezvolte și creează o stare emoțională pozitivă încă din viața intrauterină. Cititul, frecventarea spectacolelor de calitate sunt importante. Cu cât ne provocăm mai mult intelectul cu lucruri utile și plăcute, cu atât acesta se va dezvolta, vom fi mai performanți și ne vom îndrepta către o stare de bine.
Energia spirituală presupune să fim atenți la noi înșine, să ne autoinvestigăm profund și cu regularitate. Să stabilim astfel ce valori și credințe avem; ce activități ne plac și au sens pentru noi – ca să le păstrăm – și ce considerăm neimportant și neplăcut – ca să le transferăm altora. Să știm cine e important pentru noi și cum vrem să ne perceapă. Și pentru ce dorim să fim ținuți minte. Să descoperim modele și să învățăm din stările și acțiunile lor, pentru a ne dezvolta. Am văzut mulți oameni nefericiți pentru că nu știu aceste lucruri, nu au făcut lucruri corecte pentru a le afla și a le cultiva, nu s-au împăcat cu ei și cu alții, nu au plecat de lângă cei cu care nu sunt compatibili. Din ceea ce am văzut, nefericirea duce la răutate, invidie, lipsă de rezultate, extenuare, boală. Mindfulness, cu componenta sa de meditație, introspecție, ajută să ne descoperim, să ne dezvoltăm și să ne vindecăm fizic, emoțional și mental. Mulți medici și psihologi le consideră cel puțin la fel de importante ca medicamentele.
De cele mai multe ori, când am discutat aceste lucruri cu persoane sau grupuri, am fost întrebată: „De unde să găsim 20 de ore pe săptămână pentru noi și cum să le facem pe toate (sinteza e în figura de alături) în 20 de ore?” Credeți-mă, împreună, am găsit soluții.
Articol preluat din numărul 251/octombrie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.
