Psihologul și prejudecățile din societatea noastră. „Sper să nu am nevoie vreodată să merg la un psiholog”
În ultimul timp au apărut în spațiul media, articole care abordează prejudecățile din societatea noastră despre mersul la psiholog. Pe de o parte se manifestă concepțul că trebuie să fii nebun (dus cu capul, sandilău, având o boală psihică), pentru a apela la serviciile unui psiholog sau psihoterapeut. Pe de altă parte, aptitudinile acestui specialist sunt denaturate până la magie de către cei care cred că le știu pe toate.
Așa că, rolul acestui articol este de a vă exemplifica motive pentru care unii dintre dvs. ați putea alege un program psihoterapeutic. Sau doar o ședință.
În primul rând, nevoia interioară de a vă descoperi, accepta și dezvolta. Se poate să aveți o viață împlinită, pe toate planurile impuse de modelul socio-cultural, job bun, familie, copii, situație materială, etc. însă să simțiți că e ceva care vă împiedică să vă bucurați mai mult de viață, de reușite, de momente simple și banale. Se cheamă dezvoltare personală, termen perimat de folosirea excesivă. Conținutul din acest termen este însă definit de reglarea unor mecanisme de gândire – simțire, care au impact la nivel de comportament. Vă ajută atât în viața profesională, cât și cea personală.
În al doilea rând, motive din sfera ocupațională pentru care mersul la psiholog poate înfrâna sau stopa tendințe (auto)sabotoare și (auto)distructive țin în mod special de corecții benefice și îmbunătățirea concretă a următoarelor: locul de muncă, profesia aleasă, colectiv, spiritul și exemplul managementului, rezultate profesionale și câștigul financiar.
Zilele trecute a apărut în spațiul media un articol care descrie rezultatele unui studiu despre Invidia la români. Pare-se că peste 80% dintre subiecții intervievați au o opinie negativă despre propria viață profesională sau familială.
80% este un procent foarte mare din eșantionul studiat. Nemulțumirea aceasta de sine, percepția că celuilalt îi e mai bine sau e mai bun, ori din contră, că e prea puțin meritoriu dar totuși mult mai de succes, doar câteva exemple dintr-o educație de bază defectuoasă, bazată pe o competiție falsă și o logică fracturată de scop în detrimentul drumului până la el.
Iată deci, un al treilea motiv vine din zona segmentul familiei, fie de bază (bunici, părinți, frați/ surori), fie cea pe care ai creat-o printr-o relație de cuplu cu un/o partener/ă. Viața personală este driver și determinant în același timp pentru starea generală de bine și pentru viața socio-profesională.
Dacă ești la primul loc de muncă, s-ar putea să te confrunți cu anxietatea de performanță, dacă profesezi o meserie care nu-ți aduce bucurii dezvolți frustrări dureroase, dacă urmezi cursuri recomandate de RU cărora nu le găsești rostul activezi mecanisme de apărare și distorsiuni cognitive, dacă ești sub presiunea echipei în care lucrezi, uneori și mai ales sub formă de bulling la locul de muncă se creează premisele unei depresii, dacă colegii se dovedesc falși prieteni, te trezești în mijlocul unor conspirații și bîrfe ce contravin structurii tale morale, dacă managerul tău direct e toxic prin agresivitate, competiție falsă pusă în act, te trezești că devii pasiv-agresiv, sau bulling la rândul tău.
Iată cum, o serie de contexte socio-profesionale poate declanșa schimbări majore în structura psiho-emoțională, iar viața dumneavoastră interioară se destramă.
Când se consideră românul împlinit
Studiul menționat mai sus arată că românul se consideră împlinit când are: confort, putere, respect, rezultate rapide, stabilitate și siguranță, să fie acceptat și bine văzut. Luate în ansamblu, folosind puțină analiză critică, doar de semantică, e suficient, veți sesiza singuri distorsiunile de logică din spatele dorințelor și veți intui disonanțelor cognitive care ne conduc viața spre neîmplinire și invidie.
Să-ți răspunzi la întrebări de tot felul, să găsești resurse interioare spre a face față în mod adecvat situațiilor dificile de viață, să descoperi de ce nu poți sau unde te blochezi, să vezi ce limite ai acum și de unde provin, să conștientizezi niște modele de gîndire și comportament, care provin din familia de bază, să înveți să pui limite celorlalți care te consumă și încalecă, să o listă foarte lungă, iată câte se pot învăța într-un program psihologic.
Spor și o toamnă bogată!
