Nevoia de apreciere și cât contează ea în ecuația leadership-ului
Exprimate în cifre, eforturile unei companii de a-și dezvolta employer branding-ul, de a atrage talente și de a le face fericite în cadrul organizației, astfel încât să prindă rădăcini și să contribuie la progresul business-ului conform așteptărilor, se traduc prin costuri ridicate și recurente.
Ne-am învățat deja, în ultimii ani, să ne punem problema de « engagement », dar oare cât de bine stăpânim, ca manageri sau leaderi, pârghiile care activează implicarea oamenilor în proiectele sau task-urile de la job și interesul real față de companie, în general?
Indiferent de ce alte satisfacții obține fiecare dintre noi din munca pe care o facem, nu poate exista nimic mai prețios decât sentimentul că, într-adevăr, contăm, și ni se recunoaște valoarea unică cu care contribuim la întreg.
La un nivel de bază, acest fapt conferă siguranță, ceea ce ne eliberează pentru a ne face treaba în cel mai bun mod posibil. Apoi, este și o sursă de energie pozitivă. Atunci când simțim însă că valoarea noastră este pusă la-ndoială, așa cum se întâmplă destul de des, apar îngrijorarea și frustrarea, devenim defensivi, ceea ce ne drenează și ne deviază energia de la crearea de valoare.
Un om care se simte apreciat în grupul în care funcționează, echipa de lucru, grup de prieteni, etc, va fi mult mai atașat si dornic să contribuie. Aprecierea celorlalți este combustibilul cu care funcționăm în grupul în care funcționăm.
Oamenii vor să fie apreciați, vor căuta locul în care se simt valorizați, vor oferi mai mult acolo unde ei se simt apreciați.
Cum se întâmplă în cultura românească?
După o perioadă considerabilă de experiență managerială am remarcat că, în cultura românească, la locul de muncă, aprecierea este bazată mai mult pe ideea că trebuie să spui din când în când un mulțumesc, peste care uneori, în cazurile cele mai fericite, pui și un bonus la un interval de timp.
Lucruri care contează foarte mult pentru fiecare dintre noi, dar ce frumos este când aprecierea vine prin încredere exprimată direct prin cuvinte, atunci când primim un task sau când îl terminăm. Prin descrierea calităților și valorilor pe care ceilalți le văd la noi. Atunci cred că nimic nu ne mai poate opri, iar indicatorul de engagement și motivație este la nivelul cel mai mare.
Trăim în timpuri în care aprecierea a devenit hrana zilnică a multora, indiferent de context.
Fiecare postare din social media poate crea euforie dacă are sute sau mii de aprecieri, iar când acestea nu sunt, se rupe cerul deasupra noastră. Am devenit flămânzi după like-uri, după inimioare și după aplauze. Social media doar a amplificat acest fenomen de a primi aprecieri.
Chiar și ceasul pe care îl folosesc pentru activități sportive îmi dă aprecieri pentru alergările pe care le fac.
Căutăm recunoaștere de la persoanele cu care avem o relație și dacă aceasta nu apare o vom căuta chiar de la cele care nici măcar nu ne cunosc.
Nevoia de recunoaștere este vitală, este ca apa. De aceea dacă nu o vom obține din mediul în care ne aflăm la un moment dat, o vom căuta în orice altă direcție avem mai multe șanse să o obținem.
Imaginați-vă cum ar fi ca un angajat în vânzări, să nu primească aprecierea de care are nevoie din partea companiei lui. O va căuta inclusiv în rândul clienților cu care intră în contact. În cazul în care o întâlnește și este abundentă, gândiți-vă în ce direcție poate merge business-ul respectiv.
De câte ori ați întâlnit un om pentru prima dată, care a ținut neapărat să vă povestească o întâmplare în care el a fost clar mai harnic, mai înțelept sau mai bun decât ceilalți din povestea lui. Oare de ce? Oare avea nevoie de recunoaștere?
După mulți ani în care am căutat și eu apreciere, am înțeles că nu o voi obține pentru valoarea pe care eu cred că o am pe scala mea de evaluare, o voi obține doar pentru cât de mult pot eu face pentru oamenii cu care interacționez. Pentru cât de multă valoare le pot aduce eu lor.
Aș rezuma spunând că, dacă vreți ca oamenii cu care interacționați sau lucrați să contribuie din plin la ceea ce vă unește, să le oferiți apreciere din abundență. Nu doar că vor aduce rezultate mai bune sau mai multă energie pozitivă în jurul lor și al vostru. Dar vor începe să vă ofere și ei apreciere. Pentru că oamenii simt că le aduceți valoare, și ei îl vor aprecia doar pe cel care face asta și le este util.
Dar dacă oamenii simt că plutesc când li se arată că sunt cu adevărat apreciați, de ce este oare atât de dificilă exprimarea aprecierii față de alte persoane la locul de muncă? De ce ni se pare adesea ușor incomodă sau chiar falsă verbalizarea acestor sentimente?
Din păcate, se pare că nu toți vorbim fluent limbajul emoțiilor pozitive la locul de muncă. Suntem atât de neobișnuiți să le împărtășim, încât nu ne simțim confortabili să o facem. Aprecierea din inimă este un mușchi pe care nu l-am exersat îndeajuns, și nici nu am fost încurajați să o facem. Dar niciodată nu este prea târziu, și ne putem propune, într-un top 3 al obiectivelor legate de propria dezvoltare ca leaderi, să învățăm să spunem mai multe vorbe bune.
Articol realizat de Eugen Floarea, HR Manager Millenium Pro Design, si oferit de Sincron HR Software – Platforma de resurse umane care sprijină oamenii de HR.