Lideri vs Dictatori. Când funcționează stilul dictatorial într-o companie?
Iniţial, în Republica romană termenul de "Dictator' nu a avut un sens peiorativ. În Imperiul Roman, un dictator era un magistrat căruia îi era acordată putere deplină pentru o durată limitată de timp. Când își termina mandatul, dictatorul redevenea magistrat. De fapt, el se afla în aceeaşi situaţie cu Comandantul pompierilor. Şi cred că toţi vor fi de acord că este indicat să existe un comandant cu atribuții depline atunci când este nevoie de stingerea focului. Este o situație de criză şi nu există timp de pierdut cu discuţii.
Conotația negativă a cuvântului a apărut când Cornelius Sulla (138 î.Hr. – 78 î.Hr.), un general roman şi om de stat, a decis că va exercita conducerea pe timp nelimitat. Iulius Cezar a urmat exemplul lui Sulla și a anunțat că este un "dictator perpeteo". Acest lucru nu l-a ajutat, deoarece a fost ucis o lună mai târziu.
Când funcționează stilul de conducere dictatorial
Se poate întâmpla ca stilul de conducere dictatorial să ajute compania să meargă mai departe. Acest stil de conducere poate fi deosebit de eficient atunci când un grup este dezorganizat şi face puțin efort, sau nu face deloc, pentru a lucra în adevăratul sens al cuvântului. În acest caz, dictatorul are nevoie să lanseze un apel real, de “trezire”. Şi trebuie să sublinieze clar faptul că membrii echipei sunt responsabili în mod individual de acțiunile lor, ca membri ai companiei. Într-un asemenea context, liderul poate decide chiar să concedieze oameni care nu doresc să își asume responsabilitatea. Dar va fi evident că stilul de conducere dictatorial nu oferă un mediu de lucru creativ și bazat pe încredere. Liderul poate fi văzut, totodată, ca asupritor si nedrept. Şi pentru beneficiul companiei, stilul de conducere dictatorial, văzut ca o constantă și nu doar pe timp de criză, este întotdeauna ineficient şi distructiv pe termen lung.
Un dictator nu pune întrebări
Dar cum putem recunoaşte stilul de conducere dictatorial? De fapt, acest lucru este destul de simplu de aflat. Un dictator nu pune întrebări. Pentru că un dictator nu este interesat de părerile celorlaţi oameni. Dictatorul se aşteaptă ca oamenii din echipa lui sau a ei să-l urmeze fără să pună întrebări și fără să pună la îndoială autoritatea lui sau a ei. Dictatorul nu permite greșeli. Dictatorii aşteaptă o performanţă ridicată, de cea mai bună calitate, tot timpul. Greşelile conduc adesea la demitere sau la o altă formă de sancțiune individuală. Dictatorul percepe, de asemenea, cunoaşterea ca pe o putere. Din acest motiv, dictatorii păstrează informaţiile importante pentru ei înșiși, organizează întâlniri „unul-la-unul”, în care oferă informații cu parcimonie și numai atunci când sunt absolut necesare.
În zilele noastre
În zilele noastre, oamenii nu acceptă stilul de conducere dictatorial decât atunci când echipa sau compania se confruntă cu o criză adevărată. Trăim într-o țară în care avem democrație și oamenii își pot exprima opiniile. Şi aceste opinii chiar contează. Luați ca exemplu protestele masive de stradă din România, care au avut loc cu câteva luni în urmă. Atunci când oamenii experimentează libertatea în viaţa lor, ei vor duplicarea aceleiaşi situaţii și în mediul lor de lucru. Când nu văd aceeaşi situatie la locul de muncă sau în mediul de afaceri, ei devin suspicioși faţă de motivația liderului, în loc să fie atenți la ceea ce li se solicită să facă. O altă mare greșeală pe care mulți lideri de companii o fac este că uită că oamenii de la care ei se așteaptă să le urmeze deciziile au, de obicei, o pătrundere redusă a modului în care şi în virtutea cărora fost luate deciziile respective. Atunci când oamenii nu înțeleg ce se ascunde în spatele unei decizii, nu au nicio motivație să o urmeze sau o urmează cu resentimente; prin urmare, ei nu sunt dedicați în totalitate rezultatelor. Ei fac acest lucru doar pentru că așa li s-a cerut să facă, nu pentru că ei au crezut că au făcut ceea ce trebuia. Și liderul va fi privit ca un Dictator în scurt timp.
Toine Kets este născut în Olanda. A studiat chimia și stiințele sociale (specializarea Managementul Resurselor umane și Psihologie) și a lucrat timp de 12 ani în cadrul companiei Royal Philips Electronics. A urmat cursuri în domeniul terapiei comportamentale rațional-emotive (REBT, la Institutul Albert Ellis din New York), studiile de masterat în cadrul Universității de Afaceri Nyenrode din Olanda și a devenit trainer certificat MBTI (Myers Briggs Type Indicator). În 2007, Toine a fondat în România compania Actinote International, specializată în leadership și dezvoltarea echipei, coaching, programe de vânzări. Toine folosește și crede în metoda ”vezi – simți – schimbi”. Este fondatorul proiectului Horse Connection, alături de Helga Meurs, instructor de cai, cei doi aducând în România un concept mai puțin întâlnit: programe de coaching cu cai dedicate liderilor. Este trainer internațional și călătorește frecvent în Polonia, Rusia, Ucraina, Serbia, Germania, Balcani.