De ce e o prioritate digitalizarea administrației centrale și locale
România este pe calea cea bună în ceea ce privește digitalizarea administrației publice. Deși, dacă ne uităm la cifre, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește acest domeniu, iar la nivel mondial, locul 67 din 193 de state, prin eforturi susținute, administrația poate grăbi aceste procese. Și sunt dovezi că au fost și sunt făcute demersuri în acest sens.
Există tot mai multe exemple de digitalizare a administrațiilor publice și locale, în pofida unui grad perfectibil de interacțiune online a cetățeanului cu autoritățile, care este de 10%, față de media europeană de 52%. Astfel, orașele României încep să devină inteligente, un proces tot mai susținut. „Smart city înseamnă în acest moment peste 350 de inițiative și proiecte de orașe inteligente, de la cele mai mici și până la cele mai mari. La Cluj este lansat CLUJ INOVATION CITY, un proiect care depășește cu mult 500 de milioane de euro la nivel de infrastructură inteligentă, iar la Iași – IAȘI SMART DISTRICT, o investiție estimată la 1,4 miliarde de euro, care se va lansa anul acesta”, observă Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City.
Oportunități de business pentru furnizorii locali
„Economia României nu poate încă să genereze proiecte de IT care să fie implementate de către firmele de profil. În schimb, administrațiile locale și centrale pot face acest lucru. Există un deficit de soluții informatice. Vă dau un exemplu: am vrut să participăm la o licitație și ni s-a cerut cazierul judiciar. Când am mers să îl ridicăm, s-a blocat sistemul informatic; de fapt, nici nu trebuia să ni se ceară, dacă exista comunicare informatică între instituții. Toate aceste blocaje înseamnă oportunități de proiecte care pot fi preluate de furnizorii locali de soluţii de digitalizare. Companiile de tip Big Four nu vor implementa niciodată soluții de digitalizare în orașe mici. De acest aspect se vor ocupa companiile de tehnologie cu sedii în orașe ca Baia Mare, Zalău sau Cluj”, constată Daniel Metz, CEO la furnizorul de servicii şi soluţii software NTT DATA Romania.
Alt exemplu vine de la Zitec, jucător influent pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală. Compania a dezvoltat aplicația de registratură și management al documentelor Regista, prin lansarea modulului e-Guvernare. Aplicația este prezentă în 40 de județe și este utilizată în peste 400 de instituții publice și primării, anul trecut depășind șapte milioane de documente procesate.
Digitalizarea administrațiilor nu se rezumă însă doar la mediul urban. După ce s-a evidențiat prin absorbția fondurilor europene, prin energia eoliană și colectarea selectivă a deșeurilor, comuna Ciugud, de exemplu, a devenit un pilon al modernizării administrației publice locale. Aici a fost lansat anul trecut conceptul „Smart Village”, ca soluție de digitalizare a serviciilor publice și de dezvoltare a satului românesc. În toamna lui 2019, la Ciugud și-a deschis porțile prima școală smart din mediul rural din România. În această școală, sunt utilizate soluții tehnologice pentru reducerea consumului de energie, precum și tehnologii și softuri moderne cu aplicabilitate în educație.
Etapă obligatorie spre piața unică digitală
„Digitalizarea administraţiei nu este doar o gură de oxigen pentru companiile din IT, e mai mult decât atât. Este o mască de oxigen pe figura întregii economii, pentru că această digitalizare este cerută de ani de zile pentru că nu duce doar la simplificarea relaţiei dintre stat și oameni, ci şi la cea dintre stat și companii. Va duce la creşterea semnificativă a gradului de colectare”, susține Gabriela Mechea, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii.
Adaptarea cadrului legislativ în favoarea digitalizării poate genera și pași importanți în crearea a ceea ce administrației încă îi lipsește – de exemplu, realizarea unei baze de date comună instituțiilor publice din România.
„În ultima perioadă s-a observat o dinamizare a lucrurilor, dar apare o întrebare fundamentală. De ce nu funcționează așa cum ar trebui? De ce nu avem viteza necesară? Cred că problema este faptul că cei doi actori, publicul și privatul, nu au un dialog constructiv și concentrat”, remarcă Radu Negulescu, CEO-ul Trencadis, o companie de tehnologie specializată în soluții de dezvoltare software pentru mediul guvernamental și cel de business.
Potrivit statisticilor ONU, statele din vestul UE, precum și Australia, Coreea de Sud şi Noua Zeelandă, se clasează pe primele 15 locuri în ierahia performanțelor legate de guvernarea digitală. Decalajul dintre România și aceste țări, unde procesul de digitalizare a început de peste un deceniu, poate fi însă redus prin eforturi susținute, cum sunt cele menționate anterior.
În concluzie, digitalizarea administrației publice e o condiție indispensabilă dezvoltării economice și sociale. În plus, alinierea la standardele internaționale e obligatorie în condițiile în care, în Uniunea Europeană, se desfășoară acțiuni pentru realizarea unei piețe unice digitale, iar România, deși în urmă, face eforturi lăudabile pentru a ajunge în „rândul lumii”.
Sursa foto: shutterstock.com