Cum să răspunzi ”bullying”-ului la locul de muncă
Sursa foto: Pixabay
Se scrie mult despre “bullying” în această perioada având în vedere că este un fenomen care ia amploare mai ales în școli, însă și în spațiile profesionale din ce în ce mai mult. Cu toate că angajatorii acționează preventiv prin multe măsuri care sprijină armonia și colaborarea în mediul de lucru, totuși acest tip de comportament are loc, iar țintă poți fi chiar tu. Ce ar trebui să știi despre ‘bullying’ și cum poți răspunde?
“Bullying”-ul sau intimidarea este utilizarea forței, constrângerilor sau amenințărilor menite să domine în mod agresiv. Comportamentul de intimidare al ”bully” este adesea repetat sau este chiar frecvent. O condiție prealabilă esențială este percepția că are loc un dezechilibru de putere fizică sau socială. Intimidarea este caracterizată prin următoarele trei criterii minime: (1) intenție ostilă, (2) dezechilibru de putere, și (3) repetarea pe o perioadă de timp. Intimidarea este comportamentul repetat, agresiv, menit să rănească un alt individ, fizic, mental sau emoțional.
Intimidarea la locul de muncă poate îmbracă mai multe forme:
- Abuzarea verbală a unui angajat prin țipete sau vocabular obscen sau jignitor către un alt anagjat.
- Glume nepotrivite, aluzii jignitoare sau asocieri umilitoare cu adresa repetată la aceeași persoană.
- Angajat care este izolat social în companie pentru cauze sau vinovații nejustificate sau nedovedite
- Un angajat care este exclus de la activitățile companiei sau ignorarea muncii sale
- Acțiuni care stânjenesc, jignesc sau umilesc un angajat
- Răspândirea de zvonuri jignitoare sau defăimătoare în mod repetat la adresa unei persoane
Pentru a te proteja împotriva initimidării, poți alterna în funcție de personalitatea ta, de ce îți dorești sau de ce este posibil să faci în mediul tău de lucru. Poți încerca următoarele: evitarea persoanei care te intimidează, încercarea de a o “neutraliza” prin clarificarea motivelor care conduc la comportamentele abuzive și obținerea unui acord de ‘neagresiune’, raportarea către managerul superior sau HR, mutarea în alt loc de muncă din companie sau chiar în afară ei. Deschiderea unui proces în instanță împotriva intimidatorului este, de asemenea, o opțiune, însă mai degrabă nu este recomandată.
Legislația în România nu este foarte de ajutor pentru cei care sunt abuzați, dar poți găși cu siguranță un avocat care să te susțină pentru o astfel de cauză. Din experiență mea de lucru în companii, angajarea unui proces împotriva angajatorului sau împotriva unui alt angajat care intimidează nu are foarte mulți sorți de izbândă, întrucât dovezile sunt greu de asigurat. Ar trebui să te bazezi pe mărturiile altor colegi, pe care, de cele mai multe ori, cu greu îi convingi să se implice sau ale căror afirmații sunt, de asemenea, greu de susținut sau dovedit. Oricum, un proces de acest gen, asociat unui angajat, influențează, din păcate, atât mediul de lucru (colegii și angajatorul însuși) precum și mediul de muncă extern. Discriminarea îmbracă încă forme subtile în România, iar asocierea ta cu un proces ar putea să îți dăuneze la o eventuală schimbare a locului de muncă. Recomandarea mea, după ani buni de experiență în poziții de HR, este într-o prima instanța să încerci să ”rezolvi” problema apelând la metode de convingere prin comunicare, folosirea procedurilor și prevederilor din Regulamentul Intern și asocierea constructivă cu managerul superior și HR-ul.
Iată mai jos în detalii câteva opțiuni:
- Susține-ți cu asertivitate poziția și punctul de vedere
Abuzatorii vor continua cu comportamentul lor, atâta timp cât știu că pot face acest lucru fără consecințe sau atâta timp cât sunt eventual susținuți de alți colegi sau chiar de managerul lui sau al tău. S-ar putea să nu îți fie ușor, în special dacă nu te caracterizează asertivitatea, dar situația neplăcută trebuie să aibă totuși un final. Vorbește abuzatorului clar, concret și concis spunându-i ce te deranjează și de ce nu este recomandat să continue. Invită-l la o discuție amiabilă în sala de mese, pe terasă sau în lobby, iar dacă îți este greu să abordezi discuția de unul singur, poți să rogi un coleg să te însoțească și, eventual, să intervină ca mediator în cazul în care ai epuizat argumentele.
Pregătește-ți discursul, argumentația și stabilește ce doreșți să obții de la întâlnire. Vei fi mai stăpân pe ține și pe situație, îți vei putea păstra mai bine concentarea și starea de spirit de calm.
- Încearcă să înțelegi cauza, să îți stăpâneșți emoțiile și să empatizezi
E posibil că abuzatorul tău să fie și mai chinuit decât ține de ceva despre care tu nu șții nimic. Un pic de ”documentare” precaută ar putea revela că acesta trece prin situații dureroase de viață și se simte la rândul sau neajutorat, fără resurse sau opțiuni. Răspunsul sau la propria situație dificilă ar putea fi această agresivitate pentru a-și demonstra totuși puterea față de cineva. Probabil că îți va fi greu să simpatizezi cu cineva aflat într-o situație dificilă atunci când tu însuți ești aici, sau chiar pentru că cel care are nevoie de empatia ta este abuzatorul însuși. Însă, din proprie experiență, o atutudine interioară și chiar exterioară de empatie, dorința de a sprijini și chiar generozitatea manifestată schimbă semnificativ atitudinea celuilalt. Acesta își va completă nevoia de afecțiune, comunicare și apartenența prin oferta din partea ta și nu va mai urmări să le obțină în mod agresiv.
Poți răspunde cu ceva de genul: „ești bine? ” sau „ce s-a întâmplat?’ sau ‘hai să discutăm acest lucru mai târziu, atunci când suntem amândoi un pic mai calmi. ” Încercați să disipați situațiile de intimidare în cazul în care acestea sunt mai puțin grave.
- Documentează comportamentul nedorit
Transformarea situației într-un scenariu de tipul “el-a spus-ea-a spus” nu este recomandată pentru că ar putea părea neserioasă. Dacă relația nu se îmbunătățește utilizând metodele prezentate mai sus, poți să începi să documentezi într-o agendă personală ce se întâmplă, când și dacă mai sunt alte persoane de față. Poate fi un început pentru susținerea cazului într-un mod mai serios față de managerul tău direct sau HR.
- Observă dacă atitudinea de intimidare este adresată și altcuiva. Coalizează!
Intimidatorii, de obicei, se concentrează pe mai multe persoane, așa că este posibil ca și alți colegi să fie țintă a acestuia. Discută cu acești colegi, află experiențele lor, vedeți dacă puteți face ceva împreună pentru a îmbunătăți relația cu colegul intimidator. Este posibil că acesta să fie ”sensibilizat” de această inițiativa sau să realizeze că a mers prea departe cu comportamentul lui agresiv.
Și amintește-ți că locurile de muncă vor fi întotdeauna locuri de muncă în care multe personalități încearcă să se adapateze unui mediu, totuși, artificial. Acest lucru nu este foarte ușor de făcut pentru oricine. Dramele, luptele de putere și politica de birou sunt adesea inevitabile. Concentrează-te pe munca ta și cum să devii mai bun în fiecare zi și lasă oamenii să fie oameni atunci când este posibil.
- Escalează problema la managerul superior și HR
Dacă niciuna dintre metodele amiabile nu a dat rezultate, poți raporta problema superiorului tău sau la HR. Această acțiune însă poate avea urmări și mai neplăcute, dacă se va finaliza cu anumite penalizări aplicate intimidatorului. De aceea, este important să fii pregătit măcar din punct de vedere emoțional.
Există, de asemenea, riscul ca intimidatorul să fie atât de valoros pentru companie, încât nimeni nu ar vrea să ia atitudine împotriva lui. Managerul tău ar putea să îi fie prieten, de exemplu. Este important să ții cont că managerilor nu le place să audă lucruri neplăcute și că aceasta ar putea să afecteze pentru o perioada chiar și relația ta cu el. Însă, până la urmă, este rolul tău să informezi că există o problema și rolul lui să ia măsuri pentru restabilirea armoniei în echipă. Schimbările vin, dacă ne asumăm responsabilitatea și acționăm cu curaj.
- Dacă însă superiorul tău este problema
În cazuri foarte nefericite, superiorul tău ierarhic ar putea fi intimidatorul tău. În orice situație, aceasta nu este o abordare profesionistă din partea lui. Ar fi folositor înainte de a pune o eticheta situației să ne gândim la câteva posibile cauze: lipsa chimiei personale între voi, incapacitatea lui de a-și manifesta nemulțumirea față de ține într-un mod profesionist, probleme de personalitate ale acestuia, probleme personale care nu pot fi rezolvate sau pur și simplu o imaturitate personală a managerului în ceea ce privește rolul său și comportamentul profesinonist asociat.
Câteva exemple de atitidne ostilă din partea managerului superior ar putea fi:
– Angajatului i se refuză accesul la resurse, oportunități sau proiecte de dezvoltare
– Lipsa feed-back-ului onest și constructiv în legătură cu performanță profesională
– Lipsa accesului la informații prin neparticiparea la întâlniri sau ședințe de lucru
– Monitorizare excesivă, control exagerat sau micro-management
– Stabilirea unor obiective nerealiste și a unor termene limita care nu pot fi respectate
– Tratament diferit față de cel aplicat altor colegi de echipă
– Abordări conflictuale în relația 1:1
– Amenințări sau declarații acuzatoare
– Umilire, represalii în public.
Că să poată fi încadrate în categoria ”intimidare” aceste comportamente trebuie să fie repetitive și cu un grad de ostilitate ridicat. Așa cum am spus mai sus, acestea se pot întâmpla și datorită faptului că suntem oameni, mai greșim, iar managerii nu fac excepție de la această regulă. Este important să discernem corect între ce este inenționat ostil și ce este datorat mediului de lucru stresant, presiunilor greu de suportat sau greșelilor omenești.
Și dacă într-adevăr concluzionam că este necesar să luăm măsuri, atunci recomandarea de acțiune ar fi în două direcții:
- Abordarea directă prin comunicare asertivă însă politicoasă și cu respectarea rolurilor fiecăruia dintre voi
și
- Angrenarea departamentului HR, dacă opțiunea 1 nu îți este la îndemână sau dacă situația a degenerat atât de mult încât este necesar un sprijin profesionist din partea unor oameni cu abilități de mediere.
Concluzie
Initimidarea la birou poate avea loc cu intenție sau fără. Este necesar să păstrăm controlul emoțional, să observăm și să discernem corect, iar dacă ajungem la concluzia că intimidarea este adresată personal, nu are cauze obiective și a devenit nesănătoasă pentru tine și mediul de lucru, atunci este responsabilitatea ta față de ține însuți să iei măsuri pentru a restabili armonia. În felul acesta poți să contribui efectiv la restabilirea armoniei în echipă, iar colegii tăi vor aprecia maturitatea și curajul tău.
Mult succes și armonie!
