7 tendințe în recrutare pe piața muncii din România

1. DEFICITUL DE PERSONAL SE MENȚINE LA COTE RIDICATE

De mai bine de trei ani, odată cu ieșirea din anii de după criza din 2008, România a intrat în topurile mondiale ale deficitului de personal, fiind o prezență constantă în fruntea listei. Mai rău chiar, în 2017 țara noastră a trecut pe locul 3, în urcare de pe locul 5 în 2016 (fiind devansată doar de Taiwan și Japonia) deoarece peste 72% dintre angajatorii români au declarat că au dificultăți mari în a-și găși oamenii de care au nevoie (conform studiului ,,Manpower: Talent Shortage Survey 2016/2017”). Acest deficit are, din păcate, cauze structurale greu de rezolvat și care vor conduce, deci, la perpetuarea situației și în 2018: migrația masivă a românilor la muncă în afară, un sistem de educație decuplat de la piața muncii și care nu livrează ceea ce au nevoie companiile sau intrarea în piață a generațiilor tinere, care au altă perspectivă asupra muncii. Va fi – din nou – un an foarte dificil pentru IT, pentru cei care caută specialiști, tehnicieni, muncitori calificați, șoferi sau medici.

2. RECRUTAREA DEVINE UN PROCES STRATEGIC ȘI SCUMP

Pe o piață în deficit, unde cererea este (mult) mai mare decât oferta, evident candidații se găsesc mai greu, cei buni sunt ofertați în paralel de trei-patru companii, șomajul este la cote minime istorice, deci candidații fără loc de muncă sunt tot mai puțini, iar potențialii angajați trebuie luați de la alte companii, oamenii trebuie aduși de tot mai departe (și nu puține sunt companiile care își aduc angajații de la 30-50 kilometri distanță sau chiar din alte țări: Moldova, Vietnam, Nepal etc), lucru care presupune și costuri suplimentare de transport și…

Continuarea materialului o găsiți pe hrmanageronline.ro.