Ce trebuie să faci pentru a urma o carieră în Public Affairs – Video
Pe parcursul emisiunii, specialistul ne-a explicat ce este Public Affairs-ul și care sunt activitățile pe care le întreprind persoanele care activează în domeniu. „Există mai multe accepțiuni ale terminologiei de Public Affairs. Vă invit să faceți o similitudine între relații publice (PR) și Public Affairs, pentru că ambele se ocupă cu gestionarea imaginii și reputației unei companii în relație cu publicurile pe care acestea le au. Atunci când ne referim la publicurile din PR vorbim despre consumatori, opinia publică, comunicarea cu aceștia făcându-se prin intermediul mass-media. Când vorbim de Public Affairs, discutam despre publicuri mai specializate: politicieni, autorități, decidenti, dar și despre toți aceia care îi pot influența pe aceștia (ONG-uri, grupuri de reflexie, asociații de afaceri)”, precizează Laura Florea.
Dacă sunteți interesați să lucrați într-un asfel de domeniu trebuie să aveți în vedere faptul că va fi nevoie să dobândiți cunoștințe din mai multe arii. „În Public Affairs, lobby, comunicare instituțională există o activitate pluridisciplinară. Specialistul în Public Affairs trebuie să stăpânească și să fie capabil să jongleze cu o multitudine de domenii. O persoană care activează în acest domeniu trebui să fie capabil să înțeleagă mediul politic, dar trebuie să cunoască și aspecte legate de dreptul constituțional sau cel administrativ. Trebuie să înțelegi cum se fac legile ca să poți să le influențezi într-un mod sau altul și să poți emite opinii asupra lor. Este nevoie și de abilități în zona comunicării, pentru că Public Affairs este, mai întâi de toate, o disciplină a comunicării. De asemenea, mai intervine ceva. Există o nevoie din ce în ce mai mare de creativitate în zona noastră. Trebuie să găsim modalități creative de a ne adresa într-o zonă, cea politică, în care zgomotul este foarte mare, există o aglomerare de subiecte, iar concurența între acestea este ridicată. De aceea este nevoie să găsești resursele creative care să te ajute să pui subiectele tale într-o lumină care să ajute obiectivelor pe care le ai”, afirmă managing partner-ul Point Public Affairs.
Specialistul ne-a vorbit și despre cum activitatea de Public Affairs din România s-a schimbat în ultimii ani. „Dacă până la sfârșitul anilor 2000 lobby și public affairs se referea strict la relații instituționale, întâlniri unu-la-unu cu politicienii, astăzi nu mai este vorba doar despre asta. Suntem într-o zonă în care comunicarea diversificată și creativă este obligatorie ca să poți să aduci probleme pe care le ai în atenția politicienilor. Ajungi în atenția acestor persoane dacă problema pe care tu o adresezi este una a socitetății. E nevoie de creativitate, ingeniozitate combinate cu știința politică și a dreptului să poți să pui subiectul tău în atenția decidenților, să îi determini pe aceștia să rezolve acea problemă și să ia măsurile necesare”, explică Laura Florea.
Specialiștii în afaceri publice își fac apariția în din ce în ce mai multe domenii. „În general, Public affairs este foarte prezent în domeniile care sunt hiperreglementate, unde există inflație de legi. Acestea ar fi zona medicală, farmaceutică, cea de utilități sau acolo unde există un monopol al statului. Totodată, din ce în ce mai multe segmente din societatea civilă sunt preocupate și se specializează foarte mult în zona de public affairs și lobby”, adaugă Laura Florea.
Lobby-ul reprezintă un subiect tabu în România și este o activitate care are o conotație negativă în mentalul societății românești. Este această situație specifică doar României? „Nu diferim cu nimic în percepție față de alte țări, nici macăr de SUA. La Bruxelles, spre exemplu, sunt aproximativ 30.000 de lobby-ști, care fac parte din două mari organizații. Însă niciuna nu are în denumire cuvântul lobby, pentru că acest termen are totuși o conotație negativă. Dar vă lansez o întrebare: De câte ori nu ați auzit România criticată pentru că nu are un lobby suficient de puternic la Bruxelles în diverse instanțe sau situații? Eu am auzit de foarte multe ori această critică adusă statului român. Când spunem că e dezirabil ca România să aibă un lobby puternic la Bruxelles, practic conotația cuvântului devine una pozitivă”, mai spune președintele Asociației Registrului Român de Lobby.
Aceasta a adus în discuție și o serie de cercetări făcute în România și care au scos la iveala faptul că percepția românilor despre lobby nu este chiar negativă. „Cercetările care s-au făcut în România privind percepția asupra lobby-ului au arătat că această activitate nu este percepută ca fiind negativă de către respondenți. Conotațiile vin din dezbaterile care au loc în jurul proiectelor care au tot fost puse pe masă. Cuvântul a fost folosit cu conotații uneori negative atunci când s-a simțit nevoia să se pună o etichetă anumitor activități mai puțin transparente. Totuși, activitatea în sine nu este percepută negativ. Lobby-ul reprezintă exprimarea unor argumente, a unor puncte de vedere, a unor părți interesate, a unor grupuri de interese în fața decidenților, a legiuitorilor, a persoanelor care fac politicile publice”, precizează Laura Florea.
Cei care vor să lucreze în acest domeniu ar trebui să știe că există atât universități care oferă studii în acest domeniu, cât și companii specializate care susțin cursuri. „Există din ce în ce mai multe forme de învățare în lobby în România. Există universități în care se predă lobby și Public Affairs atât în București, cât și în Cluj sau Timișoara, dar și mai multe organizații care oferă astfel de cursuri, iar noi suntem unii dintre aceștia”, subliniaza managing partner-ul Point Public Affairs.
Care sunt atributele necesare pentru a face carieră în acest domeniu? „Dacă vrei să faci o carieră în zona de Public Affairs, cred că este important să îți dorești să înțelegi lumea din jurul tău și cum se schimbă aceasta. Trebuie să ai deschiderea să înțelegi cum funcționează politica și trebuie să fii interesat de acest domeniu. De asemenea, este necesar să ai capacitatea să înveți foarte multe lucruri într-un răstimp foarte scurt, mai ales în consultanță. Pentru că expertul din Public Affairs trebuie să poată să învețe foarte rapid domeniul clientului, să ajungă să faci parte din echipa lui și acesta să simtă că ești o extensie a organizației lui într-o zonă pe care el nu o stăpânește foarte bine. Însă atitudinea cred că este cea mai importantă. Acea atitudine pe care o caută antreprenorii: de asumare a responsabilități, de dorință de autodepășire, de autoeducare, de deschidere, de a nu rămâne cantonat în expertiza pe care tu o aduci”, conchide Laura Florea.
Dacă vreți să aflați care sunt actorii din această piață și care sunt companiile care sunt interesate să facă angajări în acest domeniu care crește de la un an la altul vă invităm să urmăriți în continuare înregistrarea ediției de luni, 21 iulie, a Jurnal de Leadership.