Adevărații lideri se cunosc în fața schimbării
Patru Executive Coach recunoscuți în Romania – Rodica Obancea, Madi Rădulescu, Mihai Stănescu și Ștefan Andrei – au atras atenția miercuri, în cadrul conferinței „Romanian Executive Coaching Summit”, că în companiile din România sunt prea multe medii toxice create de lideri. Au subliniat totodată că a venit vremea schimbării, ceea ce presupune reinventarea leadershipului.
Ce înseamnă schimbarea pentru un lider?
Cei patru Executive Coach au explicat, pentru revista CARIERE, ce înseamnă schimbarea pentru un lider adevărat și cum anume ar trebui să se poziționeze în fața ei. Rodica Obancea a punctat că fiecare om trăiește schimbarea în felul lui și că are propriile lecții de învățat: „Până la urmă, este alegerea noastră cum vrem să trăim schimbările și ce fel de lideri vrem să fim.”
În opinia Rodicăi Obancea, leadershipul din România are nevoie în acest moment de oameni deschiși la minte, capabili să trăiască schimbarea într-un mod natural și firesc: „Concret, să poată aduce schimbări profunde în organizațiile din care fac parte. De prea multe ori, schimbarea este ceva mecanic, liniar, care se întâmplă ca la carte și sunt multe proiecte de astfel de schimbări care eșuează.”
Citește și Cele cinci etape ale leadershipului. Tu ai ajuns măcar la a doua?
Rodica Obancea spune că avem nevoie de lideri care să creeze contexte potrivite și favorabile pentru schimbare: medii de lucru în care oamenii să se susțină unii pe alții, să se provoace reciproc, să reflecteze împreună și ușor, ușor, să încorporeze schimbările de care au nevoie, fie că se reinventează, fie că se poziționează diferit: „Cred că leadershipul de care avem nevoie acum e acela care creează medii favorabile, terenuri fertile, în care schimbările să fie integrate natural, fără rezistență, proces care să nu presupună alinierea oamenilor.”
Potrivit lui Mihai Stănescu, în business, schimbarea înseamnă acea necesitate care duce la rezultatele dorite: „E o necesitate continuă. În primul rând, a fi lider e în strânsă legătură cu necesitatea conștientizării acestei schimbări.”
Citește și Abilităţile de lider se dezvoltă prin educaţie şi practică
Și Madi Rădulescu spune că, în leadership, schimbarea este un mod de viață: „Trăim într-o epocă dinamică, uneori nebună, și trăim într-o perioadă în care sunt și foarte multe schimbări de dragul schimbării. Unele derivă din alte transformări, altele trebuie făcute ca să încetinim ritmul schimbării și a devenit un soi de truism.”
În opinia lui Madi Rădulescu, această înțelegere greșită a schimbării poate fi cauzată de prea multă tehnologie, de lipsa de răbdare sau de devierea noastră către un comportament de consum agresiv în orice fel de domeniu, de la modă la informație.
Ștefan Andrei atrage atenția că un lider care nu este capabil să gestioneze schimbarea nu este un lider: „Că suntem sau nu suntem lideri, în viața fiecăruia dintre noi există permanent schimbare: și în planuri personale, și în planuri profesionale. A fi un lider și a nu avea abilitatea de a gestiona transformarea proprie, precum și a altora, anihilează leadershipul în esența lui. E o parte esențială și fundamentală din viață. Prin urmare, și din leadership. Acolo se vede cel mai bine dacă ești lider sau nu: când trebuie să gestionezi schimbarea.”
Nevoia pașilor înapoi
Liderii trebuie să facă un pas sau doi în spate pentru a avea o imagine de ansamblu. Rodica Obancea crede că această retragere face parte dintr-un ritm natural și sustenabil în condițiile în care, în acest moment, trendul în mediul de afaceri este creșterea permanentă și cu orice preț. „Avem nevoie să și consolidăm lucruri și să permitem unor idei noi să apară. Să ne uităm la natură. În natură, lucrurile nu cresc tot timpul, la infinit. Au o ciclicitate. Lucrurile se întâmplă într-un anumit fel: e și repaus, e și creștere, e și odihnă, se culeg și roadele”, a declarat Rodica Obancea.
Și Mihai Stănescu este de părere că un lider care nu este capabil să se retragă atunci când e nevoie nu este lider: „Un adevărat lider are întotdeauna, în afară de camera de acțiune, de planificare, de negociere, de ordine, de direcție, o cameră în spate în care poate să reflecteze asupra a două lucruri: cât de bine a făcut un lucru și cât de bine o să-l facă pe următorul.”
Citește și Teoriile lui „Aşa NU” în leadership
Madi Rădulescu asociază schimbarea cu un cal nărăvaș. Liderul este cel care trebuie să dreseze acest cal și să-l transforme într-un mustang îmblânzit. Dacă nu este capabil de asta, schimbarea va fi un cal scăpat de sub control: „Retragerea e utilă pentru un lider ca să poată observa acest armăsar în toată splendoarea lui și să știe ce nevoi are, încât să facă peformanță cu el, nu doar alergare.”
Ștefan Andrei crede că, sub influența unor teorii din management care proclamă „action orientation”, cei mai mulți dintre noi acționăm non-stop, compulsiv, fără să ne mai gândim la ce facem. „Mulți oameni din corporații se plâng de asta în mod explicit. Pasul înapoi face diferența – și în partea personală, și în viața organizației – între a vedea cu claritate ce se întâmplă sau a fi mânat de o schimbare pe care nici nu o înțelegem”, conchide Ștefan Andrei.
Tema centrală a „Romanian Executive Coaching Summit” a fost „Anotimpurile schimbării” și a fost structurată în patru ateliere, în cadrul cărora cei patru coach i-au ajutat pe executivii prezenți să înțeleagă nevoia reflecției, a dialogului, dar și perspectivele asupra conducerii inspirate și dezvoltării sustenabile a conducătorilor.