Procrastinarea sau amânarea este ceva cu care majoritatea oamenilor au cât de cât puțină experiență. Indiferent de cât de organizați și angajați sunteți, există șanse să vă găsiți pierzând timpul cu lucruri nesemnificative (vizionarea TV, actualizarea stării pe Facebook, cumpărăturile online), când ar fi trebuit să vă petreceți de fapt acel timp lucrând la proiecte legate de locul de muncă sau de școală.

Indiferent dacă renunțați la finalizarea unui proiect la locul de muncă, evitați anumite activități la domiciliu sau ignorați treburile casnice, amânarea poate avea un impact major asupra jobului, perfecționării și vieții voastre.

De ce amânăm anumite lucruri și așteptăm până în ultimul moment?

Toți amânăm ceva la un moment dat, iar cercetătorii sugerează că problema poate fi deosebit de pronunțată în rândul studenților. Se estimează că 25% până la 75% dintre studenți amână diverse lucruri legate de activitatea academică.

Un studiu realizat în 2007 a constatat că 80-95% din studenți au procrastinat în mod regulat, în special atunci când au avut de terminat anumite sarcini și cursuri. Un sondaj din 1997 a constatat că amânarea a fost unul dintre motivele principale pentru care candidații la doctorat nu și-au finalizat disertațiile.

Potrivit acestor cercetări, există câteva distorsiuni cognitive majore care duc la procrastinare. Oamenii tind să:

• Supraestimeze cât timp le-a mai rămas pentru a-și putea îndeplini sarcinile;
• Supraestimeze cât de motivați vor fi în viitor;
• Subestimeze cât timp le va lua pentru a finaliza anumite activități;
• Presupună în mod eronat că trebuie să fie în starea de spirit potrivită pentru a lucra la un proiect.

Adesea, presupunem că proiectele nu vor dura chiar atât de mult, ceea ce poate duce la un sentiment fals de siguranță atunci când credem că avem încă suficient timp pentru a le îndeplini. Unul dintre cei mai mari factori care contribuie la amânare este ideea că trebuie să ne simțim inspirați sau motivați să lucrăm la o sarcină într-un anumit moment.

Realitatea este că, dacă așteptați până când sunteți în starea potrivită pentru a face anumite lucruri (în special cele nedorite), veți descoperi probabil că nu există niciodată un timp potrivit și că ceea ce aveți de făcut nu se termină niciodată.

Îndoiala poate juca, de asemenea, un rol major. Când nu sunteți siguri legat de modul de abordare a unui proiect sau de abilitățile voastre, s-ar putea să vă aflați în situația de a vă amâna sau a renunța la anumite sarcini în favoarea altora.

Impactul negativ al amânării

Potrivit lui Joseph Ferrari, profesor de psihologie la Universitatea DePaul din Chicago, aproximativ 20% dintre adulții din SUA sunt procrastinatori cronici.

Acești oameni nu procrastinează doar ocazional; este o parte importantă a stilului lor de viață. Ei își plătesc facturile cu întârziere, nu încep să lucreze la proiecte mari până în noaptea dinaintea termenului limită, întârzie să-și facă cumpărăturile până în Ajunul Crăciunului și chiar își depun declarațiile de impozit pe venit cu întârziere.

Din păcate, această obișnuință de a amâna poate avea un impact grav asupra mai multor domenii de viață, inclusiv asupra sănătății mintale a unei persoane. Intr-un studiu din 2007, cercetatorii au descoperit ca oamenii care amână lucrurile raportează niveluri mai ridicate de stres și de îmbolnăviri.

Nu numai că amânarea poate avea un impact negativ asupra sănătății, dar vă poate afecta și relațiile sociale. Dacă amânați mereu, puneți o povară asupra oamenilor din jurul vostru. Dacă predați în mod obișnuit proiectele sau le amânați până în ultima clipă, persoanele care depind de voi, cum ar fi prietenii, familia, colegii pot deveni plini de resentimente.

Care sunt motivele pentru care amânăm lucrurile?

În plus față de motivele pentru care procrastinăm, adesea găsim o serie de scuze sau raționamente pentru a ne justifica comportamentul. Cercetătorii au descoperit 15 motive-cheie pentru care oamenii procrastinează:

1. Nu știu ce trebuie să facă
2. Nu știu cum să facă un anumit lucru
3. Nu vor să facă un anumit lucru
4. Nu îi interesează dacă se rezolvă sau nu
5. Nu le pasă când se rezolvă ceva
6. Nu se simt în starea necesară pentru a face ceva
7. Sunt obișnuiți să aștepte până în ultima clipă
8. Se gândesc că pot rezolva în ultimul moment
9. Le lipsește inițiativa de a începe să facă ceva
10. Consideră că lucrează mai bine sub presiune
11. Uită
12. Dau vina pe sănătatea precară
13. Așteaptă momentul potrivit
14. Au nevoie de timp pentru a se gândi la ce au de făcut
15. Amână o sarcină în favoarea alteia

Cum se disting procrastinatorii de ceilalți oameni?

În cele mai multe cazuri, amânarea nu este un semn al unei probleme serioase. Este o tendință obișnuită pe care o avem cu toții la un moment dat. Numai în cazurile în care amânarea devine atât de obișnuită încât începe să aibă un impact grav asupra vieții de zi cu zi a unei persoane, aceasta devine o problemă mai gravă. În astfel de situații, nu este vorba doar de a avea abilități slabe de gestionare a timpului; este un stil de viață maladaptiv.

Persoanele care nu procrastinează se concentrează pe sarcina care trebuie făcută. Ele au o identitate personală mai puternică și sunt mai puțin preocupate de ceea ce psihologii numesc „stima socială”. Dau dovadă de conștiinciozitate, auto-disciplină, perseverență și responsabilitate personală.

Este ușor să cădem pradă acestor distorsiuni cognitive, însă, din fericire, există o serie de lucruri diferite pe care le putem face pentru a lupta cu tendința de a amâna și pentru a începe să facem lucrurile la timp.

Nadia Gorduza

A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti în 2000 şi EMBA ASEBUSS în 2007. Este certificată la nivel internaţional că trainer şi psihoterapeut în Terapie de Expunere Virtuală, Terapie de Cuplu prin Metoda Gottman şi Psihoterapie Scurtă Strategică. Reprezintă în România Gottman Institute Seattle SUA, renumit la nivel mondial pentru terapia de cuplu şi parenting. De asemenea este reprezentantă a Virtually Better Inc, Atlanta USA, primul institut de cercetare şi dezvoltare programe de "Virtual Exposure Therapy" pentru terapia Fobiilor Specifice, Mindfulness şi Relaxare. A absolvit High Clinical Master în Psihoterapie Strategică la Institutul de Psihoterapie Scurtă Strategică din Arezzo, Italia. Este specializată în Profiling prin Facereading ţinând cursuri pentru departamentele de resurse umane sau headhunting. A fondat Id Therapy Bespoke Treatment Center (www.idtherapy.ro), primul centru de soluţii psihoterapeutice personalizate, consultanţă psihologică şi corporate din România creat pe conceptul inovativ de "bespoke medicine".