… Sa traiti!

Am simtit instantaneu pulsul cultural al acelei organizatii: smerenia excesiva in fata oricarei forme de autoritate, relatiile rigide si formale izvorate din decenii intregi de autoritarism si birocratie, atitudinea defensiva in fata oricarei amenintari de schimbare, teama. Ma intrebam atunci cum se poate schimba un organism incremenit in propria lui neputinta si inertie. Cum putem face sa intre aerul curat in tesuturile sale intunecate si auto-suficiente. Ne-am suflecat manecile si am respirat adanc.

Au urmat ani intregi de interventie: o echipa manageriala cu suflu prospat, sesiuni de training intensive, workshopuri de strategie, programe de coaching, leadership. S-au redefinit procesele, s-a conturat o noua identitate a organizatiei, s-au vopsit in culori deschise zidurile, s-au lansat programe de comunicare, s-au delegat noi responsabilitati, au fost promovate valori noi si enuntate comportamente dezirabile. Procesul nu e nici pe departe incheiat, dinamica lui este urias-energofaga si secatuieste puteri, dar "placile tectonice" ale uriasului organism s-au miscat.

Am fost acum ceva vreme pe acolo. Un lucru stiu sigur: la plecare, un angajat bine-dispus, care nu s-a mai lipit deloc de zidul holului de la intrare la vederea mea, m-a privit direct in ochi si m-a salutat energic: "iti doresc o zi frumoasa!".

Am plecat zambind.