Atunci când și-a căutat propriile răspunsuri în religie, s-a mutat din Olanda într-o mănăstire budistă din Franța. Se întâmpla în 2002 și avea 41 de ani. A renunțat la țară, la casă, la slujbă, a renunțat la foarte multe și spune că „a primit la fel de multe înapoi”. A studiat filozofia și psihologia iar viața sa este într-o continuă căutare.

Venerabilul Losang Tendar, pe numele său laic Simon de Boer, unul dintre călugării budiști rezidenți ai mănăstirii Nalanda din Franța (el este și cel care a înființat-o și a condus-o timp de peste 7 ani), mi-a acordat din timpul său pentru o discuție despre compasiune, lideri, karma și fericire. Am consemnat cu smerenie câteva idei în care cred că fiecare dintre noi se regăsește.

Viața sa înainte de Buddha

Venerabilul Tendar, pe numele său laic Simon de Boer, s-a născut în 1961 în Olanda. A fost hirotonit în 2002 în Bodhgaya, este călugăr de 16 ani și locuiește de atunci la mănăstirea Nalanda (Franța). A fost director al mănăstirii aproape 8 ani și a fost coordonator de program spiritual timp de 5 ani. A urmat multe învățături și retrageri din 1995. A terminat programul de bază în 2017 și este înregistrat oficial ca profesor FPMT (www.fpmt.org).

Iubirea și Compasiunea sunt subiectele lui favorite. Este o practică pe care budismul o împărtășește și cu alte religii. Consideră că are un scop foarte important atunci când a hotărât să își dedice viața lui Buddha Dharma și Shanga. Spune că sunt trei forme de antrenament: una de Moralitate, alta de Concentrare și o alta de Înțelepciune. Iubirea și Compasiunea sunt inseparabile de acestea și trebuie practicate în fiecare zi pentru a obține rezultate. Venerabilul Losang Tendar a vizitat de mai multe ori România, s-a întâlnit cu oamenii la Cluj, București și Pitești. La Cluj, venerabilul a vizitat printre altele o mănăstire creștină, unde spune că discuțiile au fost extrem de interesante.

În adolescență era un creștin devotat care cânta muzică religioasă în coruri. A început să lucreze într-o fabrică pentru că nu intrase la liceu. Apoi a urmat liceul la seral, a avut o slujbă administrativă, a terminat liceul și a studiat resurse umane timp de doi ani. Și-a căutat de lucru în sfera serviciilor sociale. Îmi spune că-i place mai mult să ajute oamenii decât să facă afaceri. A lucrat pentru autoritățile locale, a dezvoltat programe de sănătate pentru femeile care practicau prostituția. A devenit motivat să lucreze pentru stat. Câștiga bine, reușise să își cumpere o casă mare. Are trei copiii dar nu a fost niciodată căsătorit.

Oprim puțin discuția și îmi povestește de cei trei fii ai săi cu care păstrează în continuare legătura. Îmi spune că nu sunt crescuți în religia budistă, le place să socializeze, le place fotbalul, le place să se bucure de viață. Nu consideră că e relevantă informația despre familie pentru condiția sa de călugăr budist. Îi vizitează de trei ori pe an, cu permisiunea superiorului său. Atunci renunță la roba de călugăr budist pentru că, mai ales când erau mici, copiii săi ar fi putut deveni ținta ironiilor celorlalți. „Când ajung acasă vin în robă ca să le reamintesc că sunt călugăr dar când îi însoțesc la școală, fotbal sau orice activitate au ei în acea săptămână vreau să fiu disponibil doar pentru ei.”

În Franța este o mănăstire, Nalanda. Oricine vrea sau a luat deja contact cu religia budistă în Asia sau alte centre din Europa, și consideră că nu este de ajuns, vrea într-adevăr să își schimbe viața, să practice înțelepciunea, concentrarea, poate merge să studieze. Discuții, exerciții de meditație și concentrare, studiu. În rest, în mănăstire sunt activități ca în orice comunitate. Nu au angajați și trebuie să se gospodărească singuri. Au câțiva voluntari care trăiesc gratis în mănăstire și fac anumite activități. „În tradiția noastră sunt practici diferite și-i întrebăm pe profesori care sunt potrivite pentru noi”. Cei care vin să studieze plătesc în primii doi ani ( le cer să contribuie către mănăstire pentru că nu au suficient sprijin) și apoi dacă oamenii sunt serioși….

Pentru a înțelege mai bine, Venerabilul Tendar face comparația cu căsătoria: e o diferență între a te căsători cu cineva imediat cum îl cunoști și altceva să îi dai timp să te cunoască. Pentru că în mănăstire trebuie să trăiești cu alți oameni pe care nu îi alegi. „Vrem oameni în general cu mintea armonioasă, stabilă. A deveni călugăr este o alegere pe viață. În mănăstire sunt diferite practici, poți să întrebi un profesor ce anume ți se potrivește”. Fiecare călugăr are diferite inițieri, meditațiile au loc dimineața la 7 și seara. Activitatea este relaționată cu activitatea mănăstirii în general iar fiecare are„ jobul” lui în funcție de grupurile pe care le urmează.

„90% dintre călugări au propriile lor practici dar toți suntem obligați să ne facem rugăciunile (dimineata sau seara, sau ambele) e bine pentru comunitate și pentru lumea din afară. Eu merg la rugăciunile de seara mai tot timpul dar laicii nu au această obligație și de asemenea nici cei care vin în mănăstire pentru un retreat. Ești binevenit dacă vrei să participi dar nu ești obligat. Câtă vreme nu-i deranjezi pe ceilalți poți să îți organizezi timpul cum îți dorești”.

Cum ne dezvoltăm mintea, inima, conștiința pentru a fi un bun lider

Liderii lumii sunt cei de care până la urmă depind destinele multor oameni. Depinde de fiecare ce crede că înseamnă un bun lider. Venerabilul crede că un lider bun ia în considerare interesul celorlați. Trebuie să ducă o viață bazată pe etică. Bunăstarea se bazează pe gândirea pozitivă iar atunci când liderii își stabilesc obiectivele și modul în care ajung la ele ar trebui să își folosească înțelepciunea.

„Am cunoscut o doamnă care lucra în IT și îmi povestea că există mult spionaj în lumea bancară. Îmi spunea cum își foloseau codurile pentru a ascunde informații. Până la urmă fiecare individ este responsabil pentru alegerea lui. Spionajul este o formă de furt iar dacă tu ca lider încurajezi spionajul…Fiecare individ trebuie să-și folosească inteligența pentru a decide ce rol vrea să joace în lume. Ca lider este foarte important să fii un exemplu și să nu fii abuziv în primul rând. În al doilea rând, liderul este cel care creează reguli. Sunt persoane care cred că până și organizațiile au un fel de karma. Când sunteți un grup într-o țară, aveți anumite circumstanțe…”

Conform definiției sanscritice karma înseamnă „acțiune”. Legile karmei privesc înclinația pozitivă sau negativă a cuvintelor, a gândurilor și faptelor noastre. În esență, tot ceea ce facem creează o energie corespunzătoare care ne revine într-o formă sau alta.

Nu mă pot abține și-l întreb despre faptul că românii cred că sunt pedepsiți prin liderii ultimilor 30 de ani pentru că și-au omorât conducătorul în ziua de Crăciun. Îmi povestește că urmărea revoluția la televizor, în Olanda și nu crede că toți românii au vrut să-l omoare pe Ceaușescu în `89. „Oamenii vroiau ca sistemul să se încheie, oamenii pot fi furioși, dar nu toți sunt ucigași prin faptul că și-au dorit un alt sistem. Probabil că oamenii simpli și-au dorit ca el să fie pedepsit dar nu cred că și-au dorit toți ca el să își piardă viața”.

 

Noi creem cauzele și condițiile pentru fericirea zilei de mâine

Dacă ne uităm la viața noastră zilnică vom descoperi o mulțime de probleme și obstacole. Chiar și Buddha, istoric vorbind, s-a născut într-o familie unde nu avea grija zilei de mâine și totuși în momentele în care a analizat mai bine și-a dat seama că în viața lui erau multe probleme și obstacole. Putem avea o viață frumoasă, bogată, cu foarte mulți bani, foarte mulți prieteni, cu o familie și totuși să ne dăm seama că există probleme.

Avem sentimentul că sursa fericirii este în afara noastră și nu ne dăm seama că de fapt acea sursă se poate transforma în suferință. Ca atunci când mănânci o mâncare bună și îți place. Apoi dacă vei continua să mănânci vei avea o perioadă neutră, după care, dacă vei continua să mănânci ți se va face rău. Așa se transformă plăcerea în suferință. Se întâmplă același lucru și cu hobby-urile noastre în sensul în care ne apucăm de foarte multe lucruri iar spre final ne plictisim de ele.

Suferința poate apărea în orice moment. Foarte mulți oameni își trăiesc viețile luând decizii greșite. Unii se gândesc că e bine să fie furioși pentru că atunci vor obține ce-și doresc. Primul adevăr nobil pe care Buddha l-a predat este cel despre suferință. Nu trebuie să luăm învățămintele lui Buddha ca pe niște lucruri care vin de la o ființă superioară și pe care noi doar trebuie să le aplicăm. Dacă ascultăm și facem ce spune un Buddha nu înseamnă neapărat că suntem o persoană bună. Ceea ce Buddha vrea este să verificăm întotdeauna tot ceea ce a spus și să ne folosim inteligența. Poți să te uiți la Buddha ca la o ființă superioară, ca la un „doctor” care îți dă o „rețetă” dar ești în continuare o persoană liberă să accepți acea rețetă sau nu. Buddha spune că avem foarte multă ignoranță în mintea noastră și din această ignoranță vin atașamentele și aversiunile.

De exemplu, ce se întâmplă dacă avem o casă frumoasă și cineva vine să ne murdărească casa ?

Avem un atașament față de casa noastră curată și vom manifesta o aversiune față de persoana care ne face mizerie. Devenim iritați și eventual chiar nervoși. Sau, dacă vrem un lucru și nu îl primim? Devenim foarte supărați pentru că nu obținem ceea ce ne dorim. Foarte multe emoții negative vin din această cauză și întotdeauna ne gândim că dacă vom avea mai multe lucruri, mai multe case, vom fi fericiți, împliniți. Ar trebui să știm că există un final, poate pentru că nu mai sunt casele atât de frumoase și valoroase, sau pentru că nu mai avem bani și atunci apare frustrarea. Și chiar de multe ori depresia pentru că ne-am uitat doar într-un singur colț după fericirea noastră.

Budistul este o persoană care se uită în interiorul său și care încearcă să crească cantitatea de emoții pozitive și să scadă emoțiile negative. Totul este un antrenament. Chiar și Iubirea și Compasiunea pot fi antrenate.

***Venerabilul Tendar a venit în România la invitaţia Centrului Budist „White Mahakala” (grup de studiu FPTM) din Cluj-Napoca – dr. Anne Pleşuvescu, Doinei Grigoraş şi Centrului Dharma România (grup de studiu FPTM „Tara Albă „) din Piteşti.