Cum arată pauza noastră de prânz cea de toate zilele

De anul acesta, România va deveni a zecea țară care promovează, prin cel mai mare proiect european, obiceiurile nutriționale sănătoase la locul de muncă. Cu siguranță că e de bine, dar mai sunt multe de făcut.

Se spune prin târgul joburilor noastre ( nu vanity fair-ul lui William Makepeace Thackeray, deși…), că pauza de prânz reprezintă un generator de energie mentală și fizică. Un ritual zilnic, ce ajută la obținerea unui echilibru între viața profesională și personală. Prânzul poate fi luat oriunde, dar se pare că, în ceea ce privește angajatul roman, prânzul a devenit un fel de “sport extrem”. Deși nu ar trebui să existe atâtea probleme pentru…un gest atât de simplu precum a lua prânzul, iată că există.

Cu ocazia zilei internaționale World Food Day, care este sărbătorită în fiecare an pe 16 octombrie în țările membre ONU, România a aderat la un proiect european lansat în 2011, menit să schimbe mentalitatea și obiceiurile alimentare ale românilor. Cu acest prilej, Edenred, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică, a lansat programul FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand) în România prin campania “Hai la 1 la masă! Ia o pauză pentru sănătate”. Astfel, România devine a zecea țară care implementează cel mai amplu proiect european de promovare a obiceiurilor nutriționale sănătoase în timpul zilei de lucru.

Cum arată pauza de prânz în Europa

În capacitatea sa de coordonator al programului FOOD, Edenred a realizat un studiu în 2018 pe un eșantion de peste 25.000 de angajați și 1400 de proprietari de restaurante în opt țări europene (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Italia, Portugalia, Slovacia și Spania) pe tema alimentației în timpul zilei de lucru. Cel de-al șaptelea barometru FOOD a evidențiat câteva tendințe clare în rândul angajaților: creșterea cererii pentru mese sănătoase și echilibrate, rolul din ce în ce mai important pe care companiile îl pot juca în îmbunătățirea stării de bine a angajaților și interesul general pentru tehnologie în încurajarea alimentației sănătoase.

Potrivit barometrului FOOD 2018, aproape 75% din europeni își iau timp pentru pauza de prânz, cu 5% mai mult decât în 2014. Cu toate acestea, 27% dintre aceștia aleg să ia prânzul chiar la biroul la care lucrează. 94% dintre belgieni mânăncă în mod regulat la birou, în timp ce în Franța pauza de masă în afara biroului este sfântă. 26% dintre angajații francezi ies la restaurant în mod constant, luând în calcul prețul și proximitatea. Sunt întrecuți de slovaci, care ies la restaurant în pauza de prânz în proporție de 34% și de italieni cu 39%. Aceștia preferă avantajele mâncărurilor proaspăt gătite și sănătoase.

Cât durează pauza de prânz în România?

Potrivit unui studiu Edenred, 50% dintre angajații din România acordă mai puțin de 30 de minute mesei de prânz spre deosebire de alte țări europene unde doar un procentaj de 23% din angajați alocă acest timp. “Campania «Hai la 1 la masă! Ia o pauză pentru sănătate» este o inițiativă pentru normalitate în stilul de viață al angajaților. Pauza de prânz este un ritual care îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății, motiv pentru care pledăm pentru a-l introduce în cultura companiilor. În călătoria inițiată de noi sunt cooptați angajatori responsabili, care-și prețuiesc angajații și vor să-i ajute să fie mai sănătoși și mai eficienți”, spune Dana Sîntejudean (foto – speaker centru), CEO Edenred România și Moldova.

„Este un exemplu de unire de forțe dintre sectorul public și cel privat pentru ca românii să primească, pe mai multe canale decât cele ale sănătății publice, informații despre regulile unei alimentații echilibrate, sănătoase. Conform datelor statistice din analiza de situație a campaniei Ministerului Sănătății, derulate de către INSP și Direcțiile de Sănătate Publică, sub sloganul «Alimente sigure în cantitățile necesare. Stop risipei alimentare!» în România o persoană aruncă zilnic peste350 de grame de mâncare,ajungând să risipească anual129 de kilograme de alimente.

Cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei, circa 49%, urmate de sectorul industriei alimentare -37% și de retail cu 7%. Raportat la venitul familial, asta însemnă un nivel de risipă de 6,9% pentru cei cu venituri sub 1.500 de lei (aproximativ 330 de euro) și 14,4% pentru cei cu venituri de peste 3.500 lei (770 de euro), conform datelor statistice ale Ministerului Agriculturii. Cum dezechilibrele nutriționale, supraponderea și obezitatea se concentrează la populația cu nivel educațional scăzut, reducerea acesteia și coordonarea eforturilor cu cât mai mulți parteneri din rândul companiilor și al restaurantelor și cantinelor, care să promoveze un set de recomandări simple pentru o alimentație sănătoasă este un prim pas important”, a spus Dr. Alexandra Cucu, Directorul Centrului Național pentru Evaluarea și promovarea Stării de Sănătate din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Legendă urbană

Știți acea fotografia celebră realizată de Charles Ebberts în 1932, la etajul 69 al unei clădiri celebre din New York și intitulată „Prânz pe un zgârie-nori”? Acea fotografie în care 11 muncitori iau prânzul pe o grindă, la mare înălţime. Un “instantaneu” despre care se spune că e una dintre marile legende urbane… Fotografia în care sunt ilustraţi cei 11 muncitori luând prânzul sau fumând pe grinda celebrului Rockefeller Center din Manhatan se pare că este, de fapt, un fals, după cum nota Daily Mail în 2012. Fotografia a fost făcută pe 20 septembrie 1932 şi ilustrează o pauză normală de lucru în timpul construcţiei clădirii RCA, denumită mai târziu, în 1986, clădirea GE.

La 80 de ani de la aniversarea fotografiei, care a devenit celebră în toată lumea odată cu trecerea timpului, Ken Johnston, istoric în cadrul Corbis Images, compania care deţine drepturile de autor ale pozei, spune că de fapt aceasta este trucată. Deşi bărbaţii pozaţi erau într-adevăr muncitori, fotografia a fost falsificată pentru a putea fi folosită drept material de promovare a Rockefeller Center. De ce toată această poveste, în contextul introductiv? Deoarece există speranța ca pauza de masa să nu devină o legendă urbană, spre exemplu.

În foto: Luncheon of the Boating Party (1881: Le déjeuner des canotiers) – Pierre-Auguste Renoir