Aplică mantra binelui atât în viața personală, cât și în cea profesională

În mod evident, valorile sunt esențiale atunci când un lider își dorește să vorbească despre cultura organizațională. „Valiza binelui” conține valori care conduc la sustenabilitatea bunătății: modestie, conștiință de sine, integritate, deschidere, empatie, generozitate, dragoste, respect și înțelepciune. Toate acestea interacționează în interiorul individului pe diverse paliere de practică, mentalitate și acțiune, definind caracterul individului și modelând cultura organizațională.

Liderii care se bazează pe competențe și liderii care se bazează pe valori

Deși titlul cărții și abordarea definirii unor valori duc ușor cu gândul la idealism și utopie, am avut surpriza să descopăr o gândire pragmatică și structurată care poate fi ușor adoptată de către oricare lider care se bazează pe valori. Un alt element definitoriu al cărții este aducerea în prim-plan a faptului că nu există o antiteză între profit și bunătate, că respectul este o noțiune total diferită de obediență, că noțiunea de vulnerabilitate nu este neapărat un lucru de nedorit.
„Oameni buni. Singura decizie de leadership care contează cu adevărat” schimbă percepția despre bunătate și arată în mod evident că majoritatea informațiilor se învață și este extrem de utilă, dar ceea ce contează în economia unei relații interumane și inter-instituționale este kharakter-ul, acea impresie unică pe care o făcea un sigiliu în ceară sau în metalul pe care era aplicat, adică partea adânc gravată a personalității noastre.

„Nu este nimic nobil în a fi superior altui om. Cu adevărat nobil este să fii superior persoanei care ai fost.” Cuvintele lui Ernest Hemingway sunt înțelepte și relevante pentru că aduc cu ele noțiunea de dezvoltare personală, de ceea ce înseamnă egalitate între oameni, de cum ar trebui să ne raportăm la modestie, termen pe care Anthony Tjan îl definește ca „absența mândriei”, reiterând astfel concepția lui Robert Roberts, profesor de etică la Universitatea Baylor.

„Este vital să punem în practică bunătatea”

Cartea este organizată în trei părți și are treisprezece capitole. Partea a treia are un titlu care asociază extrem de bine îndemnul și credința autorului „Este vital să punem în practică bunătatea”. Una din metodele identificate este mentoratul, pe care-l definește plecând de la nevoia de generativitate în sens eriksonian și comunicare factică. „În forma sa deplină și cea mai pură, mentoratul presupune multă muncă și angajament deplin.”
Îndemnul lui Anthony Tjan este să invocăm și să aplicăm mantra binelui atât în viața personală, cât și în cea profesională. Aceste două dimensiuni sunt un tot unitar care alcătuiesc ființe care știu să spună în mod conștient „EU”:

1. Pune oamenii pe primul loc;
2. Ajută-i pe ceilalți să devină cele mai bune versiuni ale lor;
3. Angajează-te să pui valorile bunătății deasupra competențelor;
4. Găsește echilibrul între relațiile și tensiunile bunătății;
5. Fii bun oricând poți, nu doar când trebuie.
6. Practica susținută a conștiinței de sine reprezintă calea spre un leadership de top.

În capitolul al treilea al cărții, autorul descrie clar metode prin care putem descoperi ceea ce ne dorim să avem în jurul nostru. „Dacă mi s-ar cere să aleg o singură trăsătură din cele care stau la baza adevărului, aș alege mereu conștiința de sine. Spre deosebire de orice altă calitate sau valoare, conștiința de sine ne ajută să înțelegem cu adevărat succesele și eșecurile din viețile noastre, direct raportate la interacțiunea cu alți oameni, fie ei buni sau răi. Când avem conștiința propriei persoane, putem să ne evaluăm cu onestitate deplină acțiunile și rezultatele care derivă din aceste acțiuni.
În ultimă instanță, practica susținută a conștiinței de sine reprezintă calea spre un leadership de top. Conștiința de sine ne ajută să fim mai integri și să găsim punctul comun între ce spunem, ce gândim, ce facem și ce simțim.”

Și o altă valoare fundamentală care se află printre rândurile cărții și care trebuie să fie în gândurile oricărui lider este răbdarea, pentru că „Doar cu timp și cu răbdare, frunza de dud se transformă în mătase” – proverb chinez.

Mihaela Savu, Communication & PR Director Idea::Bank

Articol preluat din numărul 244/februarie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.