Primul ajutor în caz de leşin la birou: câteva mituri şi cum să acţionăm corespunzător
DESPRE CAUZE
Ce ştim „din popor”?
Foarte des auzim că o persoană a leşinat pentru că „a rămas fără aer” sau „i-a scăzut glicemia”. În realitate, există numeroase motive din cauza cărora cineva poate leşina.
De ce leşinăm?
Cele mai des întâlnite cauze ale lipotimiei sunt: neoxigenarea adecvată a creierului, expunerea îndelungată la căldură, deshidratarea, hipoglicemia, efortul fizic intens, administrarea unor medicamente.
DESPRE PRIMUL AJUTOR
Ce ştim „din popor”?
Primele reacţii pe care le avem ca salvatori sunt să îi facem vânt victimei şi să o lovim uşor peste faţă. Mai mult, vom vrea să îi apucăm limba şi să o tragem pentru a nu se îneca. Cu toate acestea, este necesar să ne reprimăm instinctele şi să apelăm la tehnicile corecte de acordare a primul ajutor.
Cel mai important aspect este să recunoaşteţi faţă de dumneavoastră şi faţă de victimă dacă sunteţi sau nu capabil să o ajutaţi. Dacă sunteţi nesigur, apelaţi la cineva care va poate îndruma.
Cum ajut o victima care leşină?
1. Desfaceţi hainele strâmte ale persoanei care a leşinat (nasturii de la guler, cravate, papioane etc.) şi înlăturaţi „privitorii”. Cu cât sunt mai puţini oameni în jurul victimei cu atât acordarea primului ajutor va fi mai uşoară şi mai eficace.
2. Întrucât avem de a face cu o victimă inconştientă, trebuie să îi verificăm în primul rând respiraţia.
Pentru asta, o vom aşeza în poziţie culcată şi îi vom da uşor capul pe spate (hiperextensie-foto). Rolul hiperextensiei este acela de a împiedică limba să obstrucţioneze căile respiratorii sau, aşa cum suntem obişnuiţi să auzim, să îşi înghită limba. Pentru a realiza hiperextensia se pune podul palmei pe fruntea victimei şi cu două degete împingem partea osoasă a bărbiei. Apoi, ne apropiem cu urechea de nasul victimei şi cu obrazul de gura ei, timp în care privim mişcările pieptului. Executăm această manevră timp de 10 secunde, timp în care trebuie să constatăm două respiraţii, semn că victima nu se află în stop respirator.
CITEȘTE ȘI: 8 sfaturi pentru a-ţi învinge slăbiciunile
3. PLS – poziţia laterală de siguranţă. Este poziţia în care victima stă culcată pe o parte, de preferat pe partea stânga, iar capul este uşor dat pe spate pentru a facilita respiraţia. Totodată previne înecarea victimei cu salivă sau în cazul în care vomită.
4. Verificăm regulat respiraţia victimei şi suntem atenţi dacă apare vreo modificare.
Ce fac după ce victima îşi revine vs. ce fac dacă nu îşi revine?
Dacă victima nu îşi revine trebuie să apelăm serviciile de urgenţă. Dacă în schimb ea se trezeşte este important să îi vorbim şi să o încurajăm să rămână culcată pentru câteva minute, poate chiar să îi ridicăm picioarele pe un scaun pentru a favoriza întoarcerea sângelui către creier.
ALTE SFATURI UTILE
– Încercaţi, ca salvator, să vă menţineţi pe cât posibil calmul. Leşinul nu trebuie privit ca pe un eveniment extrem de grav până la probe contrarii.
– Nu loviţi victima cu putere. Este o măsură periculoasă atât pentru ea, cât şi pentru salvator deoarece persoana leşinată se poate trezi brusc, se va speria şi poate reacţiona violent.
– După ce victima se trezeşte nu îi administraţi o cantitate mare de apă într-o perioada scurtă de timp şi nici pastile. Nu cunoaşteţi istoricul ei medical şi pot apărea probleme.
– Recomandaţi-i victimei să îşi facă un set de analize. Leşinul poate ascunde un deficit metabolic necunoscut.
Instructor prim ajutor
Crucea Roșie Română- Filiala Sector 6
Pentru mai multe informații: http://crucearosie6.ro/cursuri/curs-prim-ajutor/