Dependența de internet sau cum ne „dresează” tehnologia

Tehnologia dă deja naştere unor noi boli profesionale numite generic „dependenţa de internet”, dar pentru care cercetările sunt încă insuficiente. Dincolo de faptul că rămâne de văzut dacă există şi o componentă anatomică sau biochimică în spatele acestor probleme, anumite studii au demonstrat că există o legătură între unele tulburări psihice şi această formă de adicţie. „Probabil că uneori adicţia de internet e mai degrabă un simptom decât o afecţiune circumscrisă. Pacienţii ce suferă de o formă de tulburare anxioasă – stare de nelinişte permanentă fără să existe un factor de stres semnificativ – regăsesc în faţa ecranului o lume lipsită de imprevizibilitate, în care nu sunt judecaţi şi în care pot gestiona interacţiunile umane mai uşor.

Persoanele cu tulburări de personalitate – precum cea evitantă, obsesiv-compulsivă, schizoidă sau borderline, afecţiuni care sunt la limita patologicului, cu o componentă mal-adaptativă ce este stabilă în timp şi de lungă durată, cum s-ar spune «pe viaţă», şi pe care pacientul o vede ca fiind «normală» – profită de faptul că pot controla relaţia cu acest mediu virtual. Pacienţii cu tulburare depresivă pot regăsi în mediul online suportul social ce le lipseşte în ceea ce noi numim, poate exagerând, «viaţă reală»,” afirmă Andrei Perdeica, medic specialist psihiatru la clinica pentru tratamentul dependenţelor ALIAT, DORNA ARINI.

Iniţial, utilizarea în exces a calculatorului a fost văzută ca o tulburare de control al impulsului şi nicidecum ca o adicţie. „E posibil ca în anumite circumstanţe chiar asta să fie problema, precum se întâmplă în anumite afecţiuni: fazele hipomaniacale din tulburarea afectivă bipolară – stări depresive ce alternează cu stări de agitaţie – sau în tulburarea de personalitate de tip antisocial”, adaugă medicul specialist Andrei Perdeica. Dacă vorbim despre jocurile online, trebuie să ţinem seama că ele sunt special concepute pentru a-şi «fideliza» utilizatorii. „Este aproape o formă de dresaj, folosindu-se tehnici de condiţionare”, afirmă Perdeica.

CARE SUNT SIMPTOMELE DEPENDENŢEI DE INTERNET?

Adicţia de internet este o formă de dependenţă care presupune utilizarea sistematică a internetului, fără o motivaţie directă ce ţine de locul de muncă sau de studiu, în cea mai mare parte a perioadei de veghe a individului. Alte activităţi sunt deseori excluse. Aceasta duce la perturbarea stării de bine în mod semnificativ, la incapacitatea de a duce la îndeplinire obiectivele fixate, fie că vorbim despre locul de muncă, despre mediul academic sau despre altă circumstanţă.
„În momentul în care încearcă să reducă timpul petrecut în faţa ecranului, un individ cu dependenţă de internet devine iritabil, neliniştit, frustrat, o stare similară cu cea de sevraj la anumite substanţe”, spune doctorul Perdeica.

Rapoartele științifice au început să se concentreze pe ceea ce dezvoltă anumite aspecte ale internetului, în special pe jocurile online. Gamerii, de exemplu, joacă compulsiv, cu excluderea celorlalte interese. O mare parte din această literatură de specialitate provine din țările asiatice și e axată pe tineri de sex masculin. Studiile sugerează că, atunci când aceste persoane sunt în online, ele sunt absorbite de jocuri, în creierul lor fiind declanșate reacţii aşa cum creierul unui dependent de droguri este afectat de o anumită substanță.

Jocurile solicită un răspuns neurologic care influenţează sentimentele de plăcere şi recompensă, iar rezultatul, în extrem, se manifestă printr-un comportament de dependență. Relația potențială dintre dependenţa de internet şi anumite probleme ale funcționării cognitive a fost sugerată de mai multe studii. (cognitiv, -ă, cognitivi = referitor la capacitățile și mecanismele învățării și accederii la cunoștințe, la cunoaștere).
Pentru a examina diferenţele dintre funcţionarea cognitivă a persoanelor care manifestau dependenţă de internet și cele care nu aveau această problemă, cercetătorii au folosit un test standard de neuro-psihologie (IQ). Grupul celor dependenți de internet a avut scoruri de înțelegere care au fost semnificativ mai mici decât cele ale grupului nondependent. Pe măsură ce elementul de înțelegere reflectă judecata etică și testarea realității, poate exista o relație între dependenţa de internet şi inteligenţa socială slabă. Cum acest studiu este unul multidisciplinar nu este clar dacă persoanele a căror funcționare cognitivă este slabă sunt sensibile la dependenţa de internet sau invers, dacă dependenţa de internet cauzează probleme cognitive. Dezvoltarea creierului rămâne activă în timpul adolescenței, iar posibilitatea ca dependența de internet să afecteze în mod negativ funcționarea cognitivă nu poate fi exclusă.

TULBURĂRI NEUROLOGICE REZULTATE ÎN URMA FOLOSIRII ÎNDELUNGATE A INTERNETULUI

„Probabil cea mai frecventă afecţiune neurologică este sindromul de tunel carpian – compresiunea nervului median cauzată, în acest caz, de utilizarea intensă a tastaturii şi în general a mâinilor. Mai pot să apară dureri de spate, de cap sau tulburări de vedere. Adesea pacienţii suferă de o dereglare a ciclului somn–veghe. Somnul este scurtat, nu mai este resimţit ca «odihnitor», iar pe timpul zilei se pot simţi obosiţi”. Adiacent, sedentarismul poate conduce la creştere în greutate şi la dereglări metabolice. De altfel, la clinica rezidenţială Dorna Arini terapiile efectuate de psihoterapeuţi sunt combinate cu mişcarea în aer liber, cel mai frecvent, drumeţii montane. „Mai întâi, facem evaluarea medicală, iar programul de mişcare se adaptează în funcţie de problemele de sănătate ale pacienţilor”. Pe lângă trasee montane, pacienţii practică tirul, boxul sau mersul cu beţele de schi (nordic walking). „Traseul montan este ca urcuşul în viaţă. Uneori este lin, alteori este plin de capcane”, spune Mihai Androhovici, terapeutul care se ocupă de starea fizică a pacienţilor de la Dorna Arini.

CARE E PROFILUL DEPENDENTULUI DE INTERNET

Ca orice tulburare generată de felul în care funcţionează societatea probabil că în fiecare dintre noi există teren propice pentru a căpăta această adicţie. De ce numai pe unii îi afectează? „Nu există, din ceea ce cunoaştem noi, un profil al dependentului de internet. Ca în orice altă dependenţă, apar câteva semnale de alarmă, care arată că acest comportament ar putea fi o problemă: persoana petrece mult mai mult timp în faţa calculatorului, se izolează, nu mai comunică cu ceilalţi, nu mai face activităţile care îi făceau plăcere înainte şi orice prilej îl foloseşte pentru a intra pe internet. De asemenea, neagă că ar avea un comportament problematic”, descrie Alina Ciupercovici, psihoterapeut şi specialist adictolog, managerul clinicii din Dorna Arini, profilul dependentului de internet. „De asemenea, uneori, în special la adolescenţii care joacă în reţele, întâlnim dificultăţi de exprimare şi greutăţi în derularea sarcinilor cotidiene. Internetul devine o portiţă de evadare din cotidian, ceea ce reprezintă o rupere a realităţii de zi cu zi”, explică Alina Ciupercovici.

CUM NE TRATĂM DE DEPENDENŢA DE INTERNET?

Tratarea dependenţei de internet este o reală provocare, în principal din cauza refuzului pacienţilor de a-şi asuma problema. Conştientizarea tulburării este cea mai importantă componentă a terapiei.
„Această problemă poate fi tratată ca orice altă dependenţă, cu un plan de servicii terapeutice, stabilit în funcţie de evaluările făcute împreună cu clientul şi de nevoile exprimate de către acesta. Este nevoie de o intervenţie care să dureze cel puţin șase luni, pentru conştientizarea şi schimbarea patternurilor (n.r. obiceiurilor) comportamentale care au dus la această problemă. De asemenea, este foarte importantă, din punctul meu de vedere, în aceste situaţii, restabilirea homeostaziei familiale sau de cuplu, în terapie”, spune Alina Ciupercovici.

Acest material a apărut în numărul 231 al Revistei CARIERE, aferent lunii octombrie.