Te poți lăuda la muncă fără să pari arogant? „Bragging-ul” și fațetele acestui fenomen

Cumva, prin mentalitatea noastră, tindem să fim modești. Printre altele, fiindcă am crescut cu povești ca “Fata babei și fata moșneagului”, în care fata moșneagului era harnică, dar smerită. Sau fiindcă la noi zicala “Lauda de sine nu miroase a bine” ne era spusă deseori de părinți și profesori, pentru că ei credeau cu sfințenie în ea. Și astfel ne-am dezvoltat o adevărată dezaprobare vizavi de cei care aveau obiceiul să se laude. Poate și din cauza faptului că se lăudau tocmai cei care nu dețineau realizări adevărate sau care își asumau meritele altora. Astfel, am ajuns să asociem lauda sinelui cu ceva negativ.
Michael Grothaus, contribuitor FastCompany.com ne povestește în cele ce urmează, din propria experiență, de ce la întrebarea „E bine să ne lăudăm singuri la job?”, cel mai bun răspuns este: DA.

Vechiul meu șef de la Apple mi-a spus mereu să vorbesc despre realizările mele, pentru că în lumea corporațiilor nimeni nu o va face pentru tine (ar prefera să schimbe narațiunea pentru a arăta cum au jucat ei rolul principal). Observația lui, din păcate, este, de obicei, corectă, de aceea am început să acționez după sfatul lui. Singura problemă a fost că el nu mi-a spus cum să vorbesc despre realizările mele, fără să par o persoană arogantă. Și dacă există un tip enervant de persoană descpre care oamenii cred că sunt mai agresivi decât oricare alt tip, aceia sunt „braggarts” – fanfaronii.

"Bragging-ul, fie că este vorba de auto-promovare sau de umilință, se întoarce împotrivă deseori. Dar oamenii nu par să înțeleagă acest lucru ", spune Francesca Gino, un om de știință comportamentală și profesor la Harvard Business School, și autorul Rebel Talent: De ce merită să încalc regulile la locul de muncă și în viață. Fanfaronii se supraestimează atât de mult încât, la un moment dat, declanșează reacții și emoții negative în jurul lor și fac ca oamenii de lângă ei să își facă o impresie proastă despre ei."
Din cauza acestei neînțelegeri, conform lui Gino, există de multe ori opusul efectului dorit. Acest lucru îi determină pe alții să nu ne considere niște superstaruri, așa cum ne-am dori, ci ca niște aroganți, lipsiți de modestie.

Dar șeful meu de la Apple avea dreptate: nu trebuie să vă fie frică să vă lăudați cu realizările voastre. Trebuie doar să faceți acest lucru în mod corect. Gino expune în acest sens două modalități de „Așa DA” și două modalități de „Așa NU.”

Așa DA:

Vorbiți despre realizările dvs. concentrându-vă asupra modului în care v-ați simțit în mod obișnuit

Dacă ați auzit vreodată un prieten care să vorbească despre cât de bine s-a simțit când a realizat ceva anume, fie că scrieți o carte, fie că vă întâlniți cu un scop de vânzări, probabil că ați încercat să vă conectați mai mult la sentimentele sale față de realizare, mai mult decât la realizarea în sine. Aceste sentimente, la urma urmei, sunt ceva cu care te poți identifica. Ceea ce probabil nu ați observat – și poate că nu asta a fost intenția lui – a fost să-și împartă povestea cu tine în acest mod emotiv, de laudă. Dar el o făcea fără să arate arogant deloc. "Oamenii nu vă vor face să vă simțiți mândri și fericiți pentru ceva ce ați obținut, datorită persistenței și efortului", spune Gino. Prin transmiterea emoțiilor în acest fel, braggerul declanșează sentimentele bune pe care le-am experimentat anterior, reamintindu-ne cât de bine se simt că au realizat ceva.

Menționați în conversație că ați primit un premiu și că aveți cu ce demonstra

Gino spune că lăudăroșenia apare multe ori din cauza a două motive principale. Primul este că afirmațiile pe care le facem despre realizările noastre sunt adesea greu de verificat. Iar al doilea este că în cultura noastră se așteaptă ca oamenii să fie modesti, așa că, dacă te lauzi, probabil vei încălca normele sociale. Dar Gino spune că puteți ucide ambele preocupări cu o singură piatră citând pur și simplu conversația unor alte persoane în care ai fost lăudat. "În acest fel, accentul nu se pune pe tine, ci pe cealaltă persoană, care a spus ceva pozitiv despre tine", spune Gino. Asigurați-vă că ați furnizat suficiente informații pentru a ajunge la concluzia că lauda primită este adevărată sau cel puțin plauzibilă.

"De exemplu, dacă ar trebui să transmiteți colegului un comentariu, o laudă despre scrisul dvs. excelent sau despre atenția acordată detaliilor, atunci când colegul dvs. tocmai a terminat de citit un raport pe care l-ați scris, acesta din urmă nu va pune la îndoială dacă afirmația dvs. este adevărată", spune Gino. "El sau ea va fi capabil să își dea seama conform raportul."

Așa NU:

Nu înlocuiți lăudăroșenia cu modestia falsă

Un fanfaron este tipul de persoană care se laudă cu calități închipuite. De exemplu: „Te admir foarte mult că îți poți mânui barca de unul singur. Iahtul meu are nevoie de un echipaj de 20 de persoane numai pentru a-l scoate din port.” S-ar putea, în sinea ta, să te gândești că ești modest, dar oamenii care te ascultă nu sunt de aceeași părere. "Oamenii vor vedea prin nesinceritate și abordarea indirectă", avertizează Gino. "Dacă aveți ceva de înfruntat, este mai bine să fiți mai simțitori decât să încercați să acoperiți paharul cu o anumită modestie falsă".

Nu adăugați o clauză de respingere a responsabilității

Declarațiile de excludere sunt lucruri de genul "Nu ar trebui să mă laud, dar. . . ", sau "Știu că nu ar trebui să spun asta". . . "Dacă într-adevăr <știți> acest lucru, atunci nu vă mai apucați să spuneți sau să faceți. Continuând după ce ați făcut declarația de declinare a responsabilității va arată că audiența dvs. este cea mai importantă prioritate, când, de fapt, vă laudați".

"Declarația dvs. nu va face decât să clarifice persoanei care ascultă că știți că încălcați norma socială a modestiei", spune Gino. De fapt, nu este atât de diferit de a spune ceva de genul „am înșelat examenul, chiar dacă știam că e greșit să trișezi ".
Dacă ați spus pur și simplu: "Am câștigat premiul pentru cel mai bun angajat al lunii, și sunt atât de fericit ", oamenii vă vor codifica afirmația ca pe o expresie autentică a satisfacției dvs.", spune Gino. "Chiar și colegii care vă displac pot să își schimbe impresia despre tine: "Sunt fericit pentru tine. Felicitări!”

Michael Grothaus este un romancier, jurnalist independent și fost scenarist, reprezentat la nivel mondial de Agenția Literară Hanbury. Romanul său de debut, EPIPHANY JONES, se află acum la Orenda Books.