Șapte lucruri care te vor face mai productiv
Pur şi simplu începe să faci acel lucru pe care vrei să-l faci
Potrivit efectului Zeigarnik, creierul nostru trimite nişte semnale care ne urnesc mintea conştientă atunci când începem să facem ceva. Dintr-un articol publicat de Huffingtonpost am aflat că Bluma Zeigarnik, un psiholog sovietic, a dezvoltat o teorie potrivit căreia oamenii sunt motivaţi să termine ce au început să facă, datorită unei disonanţe pe care o simt atunci când nu termină treaba de care s-au apucat. Cu alte cuvinte, dacă începem să facem ceva, e mult mai probabil să şi terminăm, doar pentru simplul fapt că vom evita să ne simţim prost pentru că nu am terminat. În 1992 s-a făcut şi un studiu în care s-a măsurat disconfortul din creier produs de întreruperea unei sarcini. Disconfortul poate fi înlăturat doar dacă terminăm sarcina.
Lasă baltă ideea de multitasking
Oamenii nu sunt capabili de multitasking. Serios, ştiu că-ţi place să te lauzi uneori că eşti „multitasking“, dar nu eşti. Cel puţin asta afirmă profesorul Eyal Ophir de la Stanford University, în urma unor cercetări pe care le-a făcut în anul 2009. De fapt, nu e vorba de multitasking, adică faci mai multe chestii simultan, ci treci repede de la una la alta. Problema este că pierzi din concentrare, spun specialiştii, deşi mulţi dintre noi chiar suntem buni în a trece repede de la o sarcină la alta. Tradiţional, apreciem faptul că suntem capabili să facem faţă distragerilor, dar cei care se apucă de mai multe în acelaşi timp îşi pierd concentrarea, deoarece le e teamă să nu piardă diverse recompense, crede Ophir. Deci, dacă vrei să trimiţi rapid mailurile alea, rămâi acolo, lasă Facebook-ul, Twitter-ul şi Whatsupp-ul.
Voinţa ta e o resursă finită, care se termină mai repede decât crezi
Psihologul Roy Baumeister a numit fenomenul „ego depletion”. Este vorba de o oboseală mentală. Mintea noastră nu e capabilă să păstreze gradul de voinţă la acelaşi nivel după un anumit număr de sarcini. Baumeister a rugat mai mulţi oameni să facă nişte operaţii mentale, timp în care le-a oferit tuturor prăjituri cu ciocolată. Numai că pe câţiva dintre ei i-a rugat să nu mănânce. Experimentul a arătat că cei care au fost rugaţi să se abţină de la prăjituri şi-au consumat mult mai repede resursele de voinţă. Ei şi-au folosit o parte din resursa de voinţă abţinându-se de la a mânca prăjitura. Aşa că dacă vreţi să faceţi ceva, apoi vreţi să treceţi la altceva şi o ţineţi aşa întreaga zi, voinţa vă va lăsa treptat.
Evită sarcinile nesolicitante, cum ar fi verificarea contului de Facebook
Psihologul John Bargh de la Yale a realizat un studiu în anul 2001 care a ţintit exact inima procrastinării. Bargh pretinde că suntem capabili să ne păcălim creierul cu sarcini foarte uşoare din punct de vedere mental, cum ar fi verificarea notificărilor de pe Facebook sau curăţenia din cameră. Aceste distrageri ne păcălesc mintea, care crede că realizăm lucruri importante. Însă trebuie să ne folosim resursele pentru lucrurile cu adevărat importante. Deci, lasaţi curaţenia pentru zilele libere, nu pentru cele în care participaţi la conferinţe istovitoare, să zicem.
Dacă lucrezi în etape mai scurte şi mai concentrate, asta te asigură că energia ta rămane nediluată
Cei mai eficienţi sunt oamenii care lucrează în etape scurte şi intense, potrivit unui studiu publicat în Psychology Review. Cantitatea de timp pusă în finalizarea unei sarcini nu înseamnă neapărat şi un volum mai mare de lucruri rezolvate, iar pauzele şi momentele de odihnă sunt foarte importante. Să nu uităm că resursele de voinţă sunt finite, aşa că nu-ţi petrece întreaga zi chinuindu-te să scrii un eseu sau să înveţi un cântec. Mai bine concentrează-te intens pe câteva etape mai scurte, căci vei fructifica mai bine sarcina pe care ţi-ai propus-o.
Dimineaţă, întocmeşte un to-do list
Dacă lista e realistă, în mod sigur te va ajuta să rămâi concentrat pe câteva lucruri. Ştiu că toată lumea spune asta, dar mare atenţie, un to-do list nu înseamnă să trecem acolo toate ţelurile vieţii noastre, ci numai câteva lucruri pe care putem să le rezolvăm în aceeaşi zi. Altfel, te vei simţi prost pentru că n-ai îndeplinit tot felul de lucruri, care oricum erau nerealizabile… Trece pe listă lucrurile mici, care te pot duce către lucrurile mai mari.
Somnul îţi permite să îţi încarci bateriile şi să îţi materializezi ideile
Potrivit unui studiu efectuat acum doi ani la Harvard Medical School, unul din trei americani nu doarme suficient, ceea ce îl face să nu-şi atingă apogeul de vitalitate la locul de muncă. La nivel macroeconomic, asta costă economia americană 63 de miliarde de dolari anual. Dincolo de asta, somnul ne ajută să ne reactivăm şi să ne reorganizăm ce am învăţat până acum, ceea ce ne ajută să ne îmbunătăţim memoria şi să ne mărim productivitatea, spune cercetătorul Harvey B. Simon. Odihna e importantă pentru creier, aşa că lasaţi-o baltă cu munca pe tot parcursul nopţii sau cele 12 ore petrecute la birou.