STEM, SMAC și meseriile viitorului
În continuarea articolului Educația în era revoluției digitale , va invităm acum să citiți despre ce înseamnă STEM, SMAC și, mai ales, ce se va întâmpla pe piața muncii în viitor.
Andreea Paul, fondatoare și președintă INACO (Inițiativa pentru Competitivitate), explică faptul că a patra revoluție industrială, cea a digitalizării, cere, conform tuturor rapoartelor mondiale, o nouă orientare a sistemului de învățământ spre necesarul de specialiști din noua eră digitală. „Există un decalaj semnificativ între nevoile pieței de absolvenți în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) și oferta universităților. E vorba de 20%, după cum ne indică raportul european DESI 2018. Şi semnalele arată că se adânceşte.
Multe dintre meseriile de acum nu vor mai fi necesare în următorii 10-20 de ani, în contextul în care robotizarea şi inteligenţa artificială vor fi din ce în ce mai folosite. Este foarte posibil ca elevii care intră azi în sistemul educațional să se pregătească pentru meserii care nu vor mai fi. 65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care încă nu există, ne avertizează un raport publicat de Forumul Economic Mondial.
Conform Ghidului Meseriilor Viitorului, elaborat de INACO, datorită factorilor tehnologici și sociali, persoana care va dori să muncească și să fie și bine plătită în viitor va trebui să-și dezvolte calități care astăzi pot apărea excepții. În deceniile care vor veni, următoarele calități vor deveni regula, conform organizației Crimson Education: flexibilitatea mentală și capacitatea de a rezolva probleme complexe, gândirea critică, creativitatea, sociabilitatea, STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), SMAC (Social, Mobil, Analitic și Cloud), cunoștințe interdisciplinare.
Conform Forumului Economic Mondial (FEM), în acest context există două coordonate ce trebuie regândite de orice sistem de învățământ sau training pentru adaptarea la schimbările de pe piața muncii – recalificarea și învățarea de-a lungul întregii vieți. Principalele capacități personale care vor fi căutate în viitorul apropiat la angajați vor fi: aptitudini sociale, cognitive, de management al resurselor, aptitudini tehnice, de proces, de sistem, capacitatea de a rezolva probleme complexe, calitățile fizice. În România, din cauza adaptării mai lente la abilitățile necesare pieței muncii, a necorelărilor cu nevoile economiei reale în plină dinamică, a migrației forței de muncă și a activării mai slabe a abilităților dobândite la noi acasă, până în 2030 nu se va atinge numărul de locuri de muncă de dinaintea crizei din 2008, iar unul din patru angajați va continua să fie slab calificat, avertizează Cedefop prin European Skills Index”, relevă președinta INACO.
Ioana Arsenie, expert în consultanță strategică și financiară și fondator EDUPerformance Star, consideră că sistemul uman este cel care trebuie consolidat pentru a face față tehnologiei.
„Dacă dorim să definim educația românească în raport cu alte țări, putem afirma că aceasta, în prezent, este elitistă și performantă, „scoate untul din copil”, lăsându-l sleit de puteri și de motivație. Românii care fac performanță în alte țări au de regulă, în spatele alegerii lor, o motivație personală. Educația românească performează bine pentru export, deși nu acesta este scopul. Sistemul de învăţământ actual este performant în special pentru elevii care optează pentru studiul individual, implicarea în ONG-uri, muncă voluntară, contact timpuriu cu viitorii angajatori, dar singular acesta nu formează competenţele cerute în piață și nu are capacitatea să transmită elemente practice.
Avem o bază de plecare, deci înclin să cred că șansele ca educația românească să pregătească competențele viitorului sunt mari. Dar nu singură, nu în această formulă. Propun termenul de educație completă, care să ne ajute să definim unde suntem și unde ne dorim să ajungem. Astăzi, educația românească are nevoie de o șansă pentru a anticipa momentele de viitor, pentru a gândi atât pentru elevi la nivel academic, cât și pentru a gândi și la nivel de companii, pentru viitoarele locuri de muncă.
Tehnologia este factorul care ne grăbește și care ne provoacă să gândim global și să aplicăm local. Oamenii sunt cei care trebuie să ghideze transformarea prin tehnologie, de aceea sistemul uman este cel care trebuie consolidat, dovada fiind ofertele de marketing și de resurse umane care merg spre personalizare și manifestă aproape o obsesie pentru apropierea umană”, explică Ioana Arsenie.
În materialul care urmează veți afla de la Claudia Chiru, profesor în învățământul primar la o școală de stat, fondatoare și manager SAGA Kid, despre cum este școala românească, cum sunt profesorii și ce putem face pentru a combate analfabetismul funcțional.
Acest material a fost preluat din
numărul 250 al Revistei CARIERE,
ediția de septembrie, 2018.