Responsabilizare pe termen lung
In orice context ne aflam este extrem de importanta „contractarea comunitatii.“ „Care sunt premisele de la care pornesti in relationarea cu acea comunitate, cine formeaza comunitatea relevanta pentru tine si care sunt termenii de relationare?“, sunt genul de intrebari pe care si le pune Madalina Marcu, coordonator de relatii publice in cadrul Asociatiei pentru Relatii Comunitare. Comunitatea este alcatuita din multe grupuri de interese, fiecare cu putere diferita de a influenta soarta unui proiect pe care doresti sa-l demarezi. Nu este vorba de o putere formala, ci de mecanisme sociale, un numar de membri al unui grup sau de comportamente.
Din experienta companiilor, implicarea comunitatii beneficiare este esentiala pentru sustenabilitatea investitiei. Este si cazul Petrom. „Oamenii trebuie sa se simta parte din proiectul tau. Daca vei rezolva problemele altora fara sa-i implici, sa-i responsabilizezi, sa inteleaga motivul pentru care faci ceva, problema nu va fi rezolvata decat pe termen foarte scurt“ crede Mona Nicolici, Head of Community Relations & Social Affairs.
Acest lucru este un proces indelungat, care trebuie sa inceapa inaintea demararii proiectului si sa se incheie abia atunci cand ai convingerea ca proiectul tau devine sustenabil. Primul lucru care ii vine in minte Suzanei Csizsek, Corporate Responsibility al Raiffeisen, cand vorbeste despre proiecte comunitare sunt esecurile majore cu care s-au confruntat proiectele de asistenta sociala. Atunci cand oamenii primesc ceva pe gratis si li se spune ca acel ceva este un bun comun, acestia tind sa distruga bunul sau serviciul comun si astfel isi diminueaza considerabil sansele de a mai primi vreodata ceva asemanator“ spune ea. Acest comportament nu este intru totul inexplicabil. „De ce ne-am bate capul sa poluam mai putin cu masinile daca e treaba Municipalitatii sa ne dea parcari si transport in comun mai bun?“
De ce ne-am gandi la rezistenta pe termen lung a bicicletelor I Velo, de exemplu, daca si asa altcineva plateste pentru ele si oricum companiile au obligatii fata de comunitate?“ se intreaba retoric Suzana Csizsek. O campanie poate fi considerata un succes daca rezultatul se vede si se simte pe termen lung. Este important ca si comunitatea locala sa fie implicata in proiecte, acestea sunt responsabile cu dezvoltarea si managementul proiectului pe termen lung.
„Facem proiecte sustenabile de 13 ani. Un exemplu este Habitat for Humanity, alaturi de care Fundatia Vodafone a construit zeci de case in diferite zone ale tarii pentru familii defavorizate, tineri cu dizabilitati sau familii aflate in zonele sinistrate. Beneficiarii tuturor caselor se implica activ in constructia lor, alaturi de voluntari“ spune Elena Serban, director al Fundatiei Vodafone Romania. De asemenea, beneficiarii participa, la randul lor, ca voluntari la constructia altor case pentru alte familii defavorizate.
Provocari
In proiectul „Parcurile Viitorului“ realizat de Petrom, cea mai mare provocare pentru companie este modul in care parcurile vor fi pastrate de comunitate peste ani si ani. „Am inceput prin a-i informa pe oameni despre ce vrem sa facem, de ce, cum vrem sa arate acel loc. La Constanta, de exemplu, am invitat la aceeasi masa reprezentanti ai intregii comunitati: consilieri locali, directori de scoala, reprezentanti ai ONG-urilor, ziaristi, oameni simpli si ne-am consultat asupra zonei in care va fi construit parcul. Apoi am intrebat comunitatea ce nume ar vrea sa-i dea parcului, intr-un concurs sprijinit de presa locala. Si am ales numele dupa dorinta majoritatii“ ne spune Mona Nicolici.
Inainte de demararea lucrarilor, compania a chemat beneficiarii directi si le-a prezentat proiectul, i-a consultat si le-a cerut opinia. Beneficiarilor li s-a explicat ca acel parc si investitia sunt in favoarea lor, dar ca trebuie sa se implice inca de la inceput in a-l pastra, a-l curata, a-l proteja. „Raspunsul lor a fost fantastic!“ exclama specialistul Petrom. „Nu doar ca s-au implicat in numar mare in toate activitatile de voluntariat, ci, mai mult, au semnalat presei locale nereguli privind functionarea firmelor de salubritate.“
Intre Fundatia Vodafone si comunitate exista o legatura permanenta, indiferent de proiect, prin intermediul organizatiilor non-profit cu care lucreaza. „Suntem parteneri cu Fundatia Motivation, Habitat for Humanity sau Special Olympics. Pentru beneficiarii fundatiilor organizam in fiecare an diferite evenimente cu ajutorul angajatilor de la Vodafone, care participa ca voluntari“ precizeaza Elena Serban, Directorul Fundatiei Vodafone Romania. Anul acesta, de exemplu, foarte multi angajati au participat la concursuri de inot alaturi de tineri cu dizabilitati aflati in grija Fundatiei Motivation, au jucat baschet si fotbal alaturi de tinerii cu dizabilitati intelectuale sustinuti de Fundatia Special Olympics sau au participat alaturi de copiii de la Hospice Casa Sperantei la turneul de tenis de masa.
Pentru Raiffeisen, provocarea a constat in demararea programului de bike sharing gratuit, I Love Velo, disponibil din 2010 in Bucuresti, Iasi, Cluj, Constanta si Brasov. „Am demarat proiectul, in parteneriat cu Asociatia Green Revolution, bazandune pe doua mesaje contradictorii din comunitate: unul din partea oamenilor, care spuneau ca ar merge pe bicicleta in oras, dar ca nu se simt in siguranta din cauza conditiilor, si altul din partea Municipalitatii, care spunea ca investitia in piste de biciclete nu este rationala pentru ca nu exista trafic velo suficient“ povesteste Suzana Csizsek, Corporate Responsibility al Raiffeisen.
Comunicarea cu reprezentantii institutionali a avut doua obiective: angajarea emotionala directa in proiect a factorilor de decizie, prin participarea la defilari pe bicicleta sau la intalniri in parcuri si provocarea lor la asumarea de decizii pentru a sprijini bicicleta ca mijloc alternativ de transport. „Din acest punct de vedere, parteneriatul comunitar a fost unul fructuos“ mai spune specialistul. Municipalitatea Capitalei a extins numarul de piste de biciclete din oras, iar orasul Brasov si-a luat angajamentul de a amenaja piste de biciclete in oras.
ONG-urile vad companiile ca pe niste surse de finantare, cu atat mai mult daca o companie incearca sa intervina intr-o zona pe care o afecteaza intr-un fel sau altul. Pentru a nu corupe comunicarea este necesara o relatie umana de cunoastere si investigare prin facilitatori comunitari sau voluntari care fac cercetarea. „Daca relatia nu este autentica si nu serveste unor nevoi comune, atunci se vor naste frustrari si situatii neproductive.“
Relatie de lunga durata
Vreau sa produc schimbare durabila sau vreau doar un temabuilding de o zi cu angajatii mei axat pe o cauza „buna“? In ambele situatii este nevoie ca toti cei implicati sa fie transparenti, constienti de implicatii si de acord cu rezultatele propuse“, este de parere Madalina Marcu, Coordonator relatii publice, Asociatia pentru Relatii Comunitare.
Exista o legatura directa intre proiectul de responsabilitate corporativa dezvoltat de catre o companie si comunitatea locala. „Este obligatoriu sa construiesti o relatie de lunga durata cu comunitatea si, mai ales, un dialog transparent care sa te ajute sa-ti conduci business-ul intr-un mod sustenabil“, sustine Mona Nicolici.
„Daca astazi plantam copaci pentru ca au defrisat satenii tot sau vrem sa-i invatam sa fie oameni de afaceri ca sa nu mai depinda economic de alte resurse sau vrem sa aiba initiativa si sa voluntarieze pentru diverse cauze, oricare ar fi intentia noastra, povestea este mai complicata decat ecuatia know how+resurse= rezultate“, sesizeaza Madalina Marcu, Coordonator relatii publice, Asociatia pentru Relatii Comunitare.
Schimbarea se masoara atat in timpul, cat si dupa incheierea proiectului. Din perspectiva aceasta, ce vi se pare mai avantajos – un tel verde sau pe cineva din comunitate preocupat sincer de pastrarea rezultatelor?