Pionierii orașului inteligent Timișoara

Inteligența colectivă este un element esenţial în găsirea soluțiilor pentru evoluția orașului și a oamenilor, cred timișorenii de la Asociația Smart City, membră a Coaliției pentru Date Deschise. Ei au transformat Timișoara în primul oraș din România care a expus date deschise comunității și care a emis o hotărâre de consiliu local în această direcție.

Primii pași către orașul inteligent Timișoara

După o campanie susţinută, care a implicat Primăria Municipiului Timișoara, Universitatea Politehnică Timișoara şi comunitățile IT locale, primul set de date deschise referitoare la oraș au fost expuse în februarie 2014 pe portalul naţional data. gov.ro, odată cu emiterea hotărârii de consiliu local care sprijină activităţile pe domeniul „open data”. A fost primul rezultat palpabil al celor de la Asociaţia Smart City (mysmartcity.ro).

Informaţiile nu se refereau la aspecte considerate sensibile, aşa că nu a existat reticenţă asupra publicării. „Primul set de date a constat în nomenclatorul stradal al Municipiului Timişoara – o listă a străzilor, localizarea lor şi modul în care li s-a schimbat denumirea în ultimul secol. Lista, pusă la dispoziţie în format tabelar, nu era foarte atractivă pentru publicul larg. Aşa că am luat informaţiile şi le-am pus pe o hartă, un miniwebsite utilizabil pe calculator şi telefonul mobil, unde fiecare timişorean poate să-şi caute propria stradă şi să vadă istoria numelui ei. Vom adăuga şi o scurtă istorie, câte un paragraf pentru fiecare stradă”, potrivit echipei Smart City.

Al doilea set de date a constat în lista instituțiilor culturale aflate în subordinea primăriei, iar în prezent se lucrează la publicarea de informaţii de la instituții și regii autonome (Colterm, Aquatim sau RATT). Scopul: integrarea lor în platforma City Alerts, dezvoltată de Centrul Multimedia al Universității Politehnice Timișoara. Cu ajutorul ei, locuitorii ar urma să fie informaţi cu privire la evenimente care se produc în oraș și care le pot afecta planurile: întreruperi de apă sau gaz, lucrări la carosabil, modificarea traseului mijloacelor de transport în comun șamd.

„În plan mai sunt City Events, o platformă cu evenimentele culturale, sau City Solutions, care permite cetăţenilor să raporteze ei înşişi diverse probleme (lipsa capacului de la o gură de canalizare, gropi în asfalt, graffiti pe pereţi), dar şi să sugereze idei de amenajare a spaţiului public – amplasare de artă urbană, construcţia unui nou trotuar sau a unei zebre. Mai avem idei și toate se găsesc pe website-ul nostru. Nu ne supărăm deloc dacă ele sunt «furate». Este binevenit oricine doreşte să le implementeze în beneficiul cetăţenilor”.

Comunitatea City Projects

Să nu ne imaginăm că prima stație a călătoriei celor de la Smart City a fost cea a datelor deschise. Nicidecum! Echipa numără azi șase membri: Dan Bugariu, Denis Kurunczi, Silviu Vert, Petru Ișfan, Giorgia Harasim și Dorin Hornea. Începutul l-au făcut trei dintre ei, absolvenți ai Facultăţii de Automatică și Calculatoare. Dan, actualul președinte, a lansat în 2013 comunitatea City Projects, la care s-au alăturat curând Petru și Silviu. Visul lor? Să construiască proiecte relevante pentru comunitatea în care trăiesc.

„Proiectele software aveau nevoie de date deschise și ni s-a părut logic să punem boii în fața căruței”, spun ei. Îi leagă şi îi motivează „contribuţia personală pentru comunitate, pentru o viaţă mai bună pentru cei din jurul nostru. Este una dintre valorile care ne-au adus împreună în formarea aceste comunităţi. Valorile şi misiunile personale ale membrilor fondatori fiind armonizate, ne-a fost uşor să facem paşii împreună, chiar dacă unii au cerut mai mult timp”, adaugă membrii Smart City

Nu „dacă?”, ci „când?”

După ce și-au dat seama că au nevoie de date deschise ca să implementeze proiectele software pe care și le doreau, și-au făcut un plan de bătaie. Prima decizie: să facă subiectul datelor deschise mai vizibil, aşa încât timișorenii au început să-i aloce mai multă atenție. Odată atraşi cei interesați, a urmat partea de întâlniri săptămânale de lucru în organizație, dar și cu Primăria Timișoara.

Au promovat apoi datele deschise către instituții, studenți și comunitățile IT prin workshopuri și prezentări, parteneriate cu stakeholderi locali, naționali și internaționali, evenimente de tip „hackathon” pentru dezvoltarea de soluții software de tip Smart City.

Discuțiile cu autoritățile au mers „surprinzător” de bine, spun timişorenii, care nu au simţit că trebuie să demonstreze că demersul lor este necesar. „Toți știam că el va fi oricum parcurs, mai devreme sau mai târziu. Nu au fost vreodată întrebări de tipul «dacă?», ci «când?». Barierele au apărut la implementări, la ritmul lor, la acea fişă a postului care nu include şi această activitate. Din depăşirea dificultăţilor se nasc însă şi satisfacţiile. Când reuşeşti să inspiri pe cineva să se mişte în direcţia unui bine, fără o bonificaţie directă, ai parte de o mare bucurie”.

Cel mai greu pas, obținerea statutului de ONG

Dacă ne-am fi așteptat ca problemele reale cu care s-au confruntat cei de la Asociația Smart City să fi fost altele, pare-se că tot legate de birocrație au fost. Când au început să lucreze cu instituțiile statului, ritmul în care avansau nu a fost cel la care se așteptau. „Un blocaj a fost faptul că nu aveam nicio formă de organizare juridică. Am devenit ONG abia în septembrie 2014, la un an şi jumătate de la primele discuţii pentru formarea comunităţii. Şi obţinerea statutului a fost un pas greu. Pentru că nu aveam experienţă anterioară, ne-am lovit de multe necunoscute şi multe drumuri la instituţii. Procesul este greoi şi necesită multe acte.”

Trebuie spus că fiecare membru al Asociației Smart City are un job full-time, de peste opt ore pe zi, iar timpul alocat activităților asociației este limitat. Atât de limitat, încât își iau concediu atunci când au evenimente de organizat sau deplasări în timpul săptămânii.

Există însă și multe momente frumoase, pe care nu le vor uita niciodată și care se tot adună: întâlnirile de lucru, unde nivelul de entuziasm şi ideile generate au depăşit orice aşteptare, prima hotărâre de consiliu local, prin care au primit „acordul” de a lucra cu primăria în vederea expunerii de date deschise, publicarea primului set de date – pentru că au transformat Timişoara în primul oraş care expune un set de date public, invitaţiile pe care le-au primit să se implice în diverse evenimente de date deschise și de a deveni membri în alte organizaţii, oamenii pe care i-au cunoscut în tot acest timp.

Publicarea mai multor date deschise

Asociaţia îşi organizează obiectivele viitoare pe trei piloni principali: date deschise, proiecte software de tip Smart City şi instruire pe cele două domenii. Își propun ca în 2015 să crească numărul datelor expuse de Timişoara şi să organizeze evenimente de promovare către diverse categorii de organizaţii locale şi naţionale.

„Planurile pentru dezvoltarea soluţiilor software includ organizarea a trei-patru evenimente de tip hackathon şi dezvoltarea a două-trei soluţii software de interes pentru cetăţeni şi instituţii publice, potenţate de workshopuri şi traininguri pe teme de date deschise, legislaţie, licenţe şi tehnologie. Pentru perioada 2016-2020, vizăm extinderea obiectivelor puse în aplicare în 2015 şi implicarea unui număr crescând de organizaţii şi cetăţeni”, mai spun cei de la Smart City.

Cred în puterea exemplului şi îi invită pe cei care simt că pot ajuta la îmbunătăţirea anumitor aspecte în societate să ofere sprijin ONG-urilor care au ca scop construirea oraşelor inteligente. „Numai cu perseverenţă şi încredere putem schimba lucrurile în mai bine. Roosevelt spunea că eroul este acela care face tot ce poate, căci ceilalţi nu fac nici măcar atât. Avem nevoie de mai mulţi eroi în comunităţile noastre”, spun membrii Smart City.