Meșterii rudari din Spanțov duc lingura de lemn în viitor
În 2010, Estera Anghel, Emilia Ion și Cristina Costea au ajuns la aceeași concluzie cu Mahatma Gandhi: fii schimbarea pe care o vrei în lume. Nu știau că gândul de a schimba ceva se va transforma, patru ani mai târziu, într-o realitate palpabilă: un proiect care, pe 23 august 2014, a devenit oficial afacerea socială „Meșterii din Spanțov”.
Dorința mută munții
Estera, Emilia și Cristina sunt din Spanțov, dar au venit în București să-și finalizeze studiile. Puteau să rămână în Capitală și să uite de problemele comunității lor din Călărăși. Dar nu au făcut asta! Au ales, în schimb, să caute modalități să se implice activ în schimbarea pe care voiau s-o vadă.
În anul 2011, au luat legătura cu cei de la Fundația PACT (Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare) și le-au spus că sunt interesate să înceapă un proiect care să fie în folosul comunității din Spanțov. Cu ajutorul celor de la PACT, grupul de inițiativă care s-a format în Spanțov a devenit, tot în 2011, Asociația de Dezvoltare Comunitară „Împreună pentru Viitor”.
Începutul, așa cum sunt toate începuturile, a fost greu. Cele trei fete, cu sprijinul preotului penticostal din Spanțov, au fost nevoite să lucreze cu oamenii, care erau puțin mai sceptici și care, asemenea multora, s-au săturat de promisiuni. Cu ei, munca nu a fost una de convingere, ci de schimbare de mentalitate. Așa, oamenii din Spanțov au aflat că, dacă nu se vor implica direct în problemele pe care le are comunitatea lor, nimeni nu va face asta. Pentru că tinerele au avut răbdare și pentru că nu s-au dat bătute, Asociația „Împreună pentru Viitor” are acum printre cei mai mulți voluntari din țară: 50 la număr.
Cu sprijinul PACT, s-au identificat comunități cu înclinație mai mare spre tradiții și, în iunie 2012, pornind de la aceste tradiții, a fost lansat proiectul „Identitate, Tradiție, Bunăstare locală”, sprijinit financiar de către Fondul pentru Inovare Civică. În cadrul acestui proiect, grupul de inițiativă din cinci comunități a vorbit cu bătrânii locului și a inventariat tradițiile locale. Una dintre cele trei fete, Estera Anghel, a explicat ce s-a întâmplat atunci și cum și-au adus aminte de tradițiile locului: „Am fost în comunitate, am căutat care sunt obiceiurile și tradițiile noastre și apoi ne-am gândit că îndeletnicirea cu prelucrarea lemnului este cea mai reprezentativă pentru noi, romii rudari”.
PACT nu a putut finanța atunci mai mult de trei proiecte, iar Spanțov nu s-a calificat. „La vremea respectivă, noi am stabilit că vom finanța trei idei. Spanțovul nu a fost una dintre ele, pentru că aveam nevoie de mai multe resurse decât aveam atunci. Dar am zis că, în momentul în care vom avea o altă oportunitate de finanțare, vom reveni”, a povestit Ioana Traistă, Communications Manager la Fundaţia PACT.
Și au revenit!
Așa cum au promis, cei de la PACT au revenit în Spanțov. În septembrie 2013, PACT a participat la ediția anuală a consursului de proiecte comunitare Petrom „Idei din Țara lui Andrei” cu proiectul „Meșterii din Spanțov”, al cărui beneficiar a fost Asociația „Împreună pentru viitor”. Așa comunitatea din Spanțov a câștigat o finanțare de până la 15.000 de euro. „Spre bucuria noastră, am fost și noi aleși printre cei câștigători”, își amintește Estera.
Concret, acești bani au fost primiți pentru a pune la punct o afacere socială plecând de la meseria rudarilor. Meșterii rudari din Spanțov, cinci la număr, lucrează obiecte din lemn și le vând prin intermediul Asociației „Împreună pentru viitor”. Pentru că este o afacere socială, managerul afacerii și meșterii primesc un venit pentru obiectele din lemn pe care le lucrează, dar profitul va fi reinvestit în alte probleme stringente pentru comunitatea din Spanțov.
Afacerea socială „Meșterii din Spanțov”
Ce s-a făcut, practic, cu banii primiți de la Petrom? S-au făcut planuri peste planuri de promovare a tradiției lemnului, au primit consultanță să găsească soluțiile financiare potrivite, să afle care este procesul de distribuție și au fost îndemnați să facă un studiu de piață ca să vadă ce se potrivește în imaginea de ansamblu și ce nu. O parte din banii primiți a mers către zona de branding a afacerii. O altă parte a mers către meșterii înșiși, care au primit materia primă, instrumentele de lucru și un venit timp de trei luni. Astfel că, în perioada următoare, ne vor surprinde plăcut cu un site – impreunapentruspantov.ro – unde vom putea comanda obiectele lucrate cu grijă și migală de rudari.
„Prin proiectul ăsta, am reușit să le oferim celor cinci meșteri, timp de trei luni, un venit. Prin proiect, le-am cumpărat materia primă și uneltele. Chiar dacă nu este prea mult, a fost ceva pentru ei, majoritatea n-au serviciu. Foarte mulți dintre meșteri sunt hotărâți să continue. Trebuie motivație, implicare și resurse financiare”, a povestit Estera.
Nici găsitul uneltelor nu a fost ușor. Tocmai pentru că rudăria este un meșteșug care se transmite din generație în generație, instrumentele de lucru nu se găsesc în magazine, ci în gospodăriile oamenilor. Așa că membrii Asociației „Împreună pentru Viitor” au mers din poartă în poartă până au reușit să găsească toate uneltele de care meșterii rudari aveau nevoie ca să-și ducă treaba la bun sfârșit. Și, chiar dacă nu ar fi găsit toate instrumentele, erau atât de hotărâți să înceapă afacerea socială, încât ar fi fost în stare să apeleze la fierării pentru a le crea instrumente personalizate!
Oamenii din Spanțov au reușit să găsească o idee de afacere socială care să-i definească, şi care să-i facă mândri că sunt ambasadorii unui meșteșug foarte rar întâlnit astăzi, un meșteșug învățat din tată în fiu, și care să le ofere perspective financiare în ceea ce privește viitorul.
Înainte să găsească acea frântură de tradiție care să-i facă a privi cu mândrie meșteșugul prin care o bucată de lemn devine o lingură sau un scaun, meșterilor rudari din Spanțov le era rușine de ceea ce știau să facă cel mai bine. „Totodată, prin proiectul ăsta am reînviat tradiția, care la noi nu mai era percepută ca o tradiție, ci ca o rușine. Dacă făceai linguri, erai de rușine. Acum, nu mai e o rușine”, a mărturisit Estera. Înainte să vândă obiectele din lemn prin asociație și să primească bani pe ele, meșterii rudari din Spanțov îşi puneau obiectele din lemn în căruţă şi mergeau prin sate. Pe lingurile şi scaunele de lemn pe care le lucrau cu atâta trudă, primeau alimente.
Unul dintre meșterii rudari, Marian Costea, care are 39 de ani și cinci copii, și-a amintit că, acum câțiva ani, pentru lingurile și scaunele din lemn pe care le făcea, primea făină, mălai, porumb, grâu pentru animale: „Bani, mai puțin”.
Secretele și dorințele meșterilor rudari
Marian Costea a povestit că a învățat rudăria pe când avea 16-17 ani. A furat meseria de la un bătrânel care călătorea prin sate și vindea obiecte din lemn. Nu a reușit să stea lângă el mai mult de două săptămâni, dar și-a dat seama că asta vrea să facă mai departe. Acest meșteșug nu este pentru oricine, spune el: „Trebuie și puțină îndemânare, și puțină înțelepciune, și puțin sacrificiu ca să scoți ceva dintr-un simplu lemn. Îți trebuie și puțină viziune”.
Cine stă de vorbă cu meșterul rudar află și câteva secrete ale rudăriei. Lemnul folosit pentru obiecte trebuie să fie fără noduri, dintr-un lemn moale, din plop, salcie sau tei. El lucrează cu plop, pentru că, în zona Spanțov, nu sunt tei. Dar, dacă ar fi să aleagă, ar lucra cu tei, pentru că, potrivit meşterului, este mai bun. O altă calitate a unui meșter rudar e răbdarea. „Dacă nu ai răbdare, mai bine nu te mai apuci!”. Deși un scaun simplu este gata în aproximativ jumătate de oră, procesul este unul migălos
Înainte de toate, trebuie să aleagă un lemn rotund, gros de maximum 25-30 de centimetri. Apoi cuțitul pe care îl folosește trebuie să fie bine finisat, altfel o să zgârie lemnul. „Lemnul se ia cu securea, se sparge, se ia cu barda, se rotunjește, se găurește, se fac picioarele. După ce scaunul este aproape gata, se finisează.”
Alt meșter, Gheorghe Costea, își dorește ca străinii să aprecieze România pentru valorile și tradițiile ei. „Trebuie să demonstrăm că și noi, românii, avem o țară care are valori. Și avem tradiția noastră. Avem rădăcini, avem prezență și avem și viitor. Valorile noastre ne reprezintă, ca țară”, spune Costea.
„Ceea ce s-a întâmplat cu meșterii din Spanțov este un model: că se vrea, că se poate, că un proiect început a fost dus până la punctul de unde a început o afacere socială. Ca să ajungi la ce au ajuns ei, trebuie să-ți dorești foarte mult”, a subliniat Ioana Traistă, Communications Manager la Fundaţia PACT.
Ce se va întâmpla cu afacerea socială din Spanțov? Doar viitorul poate spune. Deși greul abia acum începe, comunitatea din Spanțov nu și-a pierdut nici dorința și nici determinarea. Ba dimpotrivă! „Noi încercăm să nu ne oprim aici și să continuăm afacerea asta socială. Nu e afacerea mea, e a asociației noastre. Și noi, ca asociație, vrem să continuăm”, ne asigură Estera Anghel.