Imaginați-vă o ţară în care până și la sate găsești şcoli frumoase, curate și bine dotate

După 1,5 ani de pandemie, în care tot ce știam despre şcoală s-a dat peste cap, există un ONG care nu și-a pierdut încrederea în importanţa educației. Și care continuă să renoveze școlile din mediul rural, unde învață peste 1.8 milioane copii. Încă 1 milion nu sunt înregistrați în sistemul de învățământ…

Se știe că această criza generată de pandemia de acum nu se va atenua nici în anii următori. Asta înseamnă, însă, sacrificarea unei întregi generații. A recupera câteva luni de studiu e greu, dar ani… Deja jumătate dintre profesorii din mediul rural consideră că elevii lor au pierdut până la 45% din materie și că notele la învățătură au scăzut dramatic. Totodată, închiderea școlilor a afectat accesul elevilor la mesele oferite în cadrul şcolii, precum și accesul la serviciile medicale și sociale de bază.

S-a vorbit mult și inutil despre învățământul online în condițiile în care în mediul rural 1 din 3 localități nu are internet (sau are semnal slab). De achiziție tablete nu mai vorbim, la sate a ajuns un procent infim. Atâta vreme cât nu există focare de Covid-19, ci doar cazuri izolate în fiecare județ, este imperativ ca școlile să se deschidă la toamnă. În primăvară, odată cu descentralizarea deciziei în educație, școlilor li s-a permis să aleagă singure pe care scenariu merg: verde (scoală deschisă), galben (scoală offline prin rotație) sau roșu (școală închisă și predare online). Astfel că dintre cele 21,000 instituții de învățământ din România, aproape 13,000 au optat pentru scenariul verde. E de dorit ca lucrurile să nu se înrăutățească mai mult de-atât, mai ales că însăși Organizația Mondială a Sănătății solicită ca școlile să rămână deschise.

Cum a fost în alte ţări europene?

În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană școlile au funcționat, acordând atenție masurilor pentru prevenirea răspândirii virusului. Așadar, deşi în aceste ţări educația digitală este mult mai dezvoltată decât la noi, totuși, au optat pentru predarea „clasică” tocmai pentru că eficienta acestora nu poate fi depășită de metoda virtuală.

Pentru ca predarea online să fie posibilă la noi în ţară, nivelul investițiilor ar trebui să fie uriaș – atât din punct de vedere achiziție echipamente IT, cât și instruire cadre didactice (8 din 10 recunosc că au nevoie de formare profesională în acest sens), precum și adaptare norme de implementare și evaluare – însă bugetul alocat educației în România este cel mai mic din Europa. Practic, este o utopie să vorbim despre învățământul online fară discriminarea elevilor din mediul rural chiar și în următorul deceniu….

Așa că ce putem face este să deschidem școlile, aplicând masuri de prevenție elementare, și să asigurăm elevilor condiții decente pentru procesul de învățare. A nu se omite faptul că mai mult de jumătate dintre copiii acestei ţări învață în mediul rural, unde 4 din 10 scoli au grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și fară canalizare. Aceasta este una din cauzele pentru care abia sub 4% dintre elevii din mediul rural au luat peste 9 la Evaluarea Națională, 50% luând sub nota 5 la Matematică. Motiv pentru care nu ne mai mirăm că abandonul şcolar în mediul rural e de două ori mai mare decât media europeană (25,4% vs 11%) și de șase ori mai mare decât media urbană (25,4% vs 4,2%). Doar câteva procente merg „la oraș” să se înscrie la un liceu după ce termină primele opt clase…

Ce impact are pe termen lung lipsa unui proces educativ riguros?

40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au făcut şcoală online din motive tehnice. Astfel că fiecare elev e „pe minus” cu peste 900 ore de educație până acum. Nu le va mai recupera… Deja elevii au pierdut considerabil. Și nu vorbim numai din punct de vedere cognitiv, cât mai ales emoțional. Deoarece la baza tuturor proceselor de învățare stă un echilibru pe care copiii îl formează atât acasă, cât și la şcoală, contactul social contribuind din plin la dezvoltarea inteligenţei lor emoționale. Azi, mulți profesori și elevi trec prin suferință psihologică și socio-emoțională ca urmare a izolării prelungite. Peste 90% dintre copii se simt stresați sau trec prin varii forme de depresie din cauza pandemiei sau a abuzurilor la care ajung să fie supuși de părinții tot mai debusolați, la rândul lor.

Compromiterea anilor de învățământ – reducând durata, disciplinele, indicatorii de evaluare – reprezintă o soluție comodă, însă foarte dăunătoare pe termen lung, lăsând goluri imposibil de umplut. Conform unei simulări făcute de Universitatea din Oxford rezultă că închiderea școlilor pentru doar trei luni poate reduce învățarea pe termen lung cu echivalentul unui an.

Și să nu uităm că noi suntem deja la coada Europei din multe puncte de vedere, având cea mai mare pondere a săracilor, cea mai mare emigrație pe timp de pace, cel mai mic consum de carte, cei mai puţini absolvenți de studii superioare, cele mai multe cazuri de violenţă domestică etc.

23 şcoli din mediul rural sunt renovate anul acesta de un ONG cu ajutorul companiilor și persoanelor fizice

Asociația BookLand pledează pentru redeschiderea școlilor și crede în șansa la o viață mai bună prin educație – un proces care trebuie desfășurat în condiții civilizate, nu în clădiri care stau să cadă peste elevi. Așa că s-a apucat de renovat şcoli în mediul rural – anul trecut a bifat 14 instituţii de învăţământ, anul acesta vor fi 23. Cum? Fară granturi sau fonduri europene, pur și simplu coalizând companiile în jurul acestei inițiative și încurajând persoanele fizice să doneze prin sms.

“Imaginați-vă o ţară în care până și la sate găsești scoli frumoase, curate și bine dotate, cu elevi care învață bine și aspiră la studii superioare. O ţară din care nu se mai pleacă la muncile de jos ale Europei. O ţară în care părinții se întorc și au un trai decent alături de copiii pentru care ar face orice, numai să ducă o viață mai bună. O ţară în care respectul faţă de tânăra generație este apoi ‚întors’ de aceasta la maturitate. Numiți-ne naivi, nu ne supărăm. Însă doar cu vise îndrăznețe s-a schimbat lumea! Iar noi suntem dovada vie că se poate. Chiar și fără bani mulți, doar câteva zeci de mii de euro per şcoală și multă stăruință. Cu ajutorul a peste 250 companii care au contribuit cu bani, produse sau servicii, BookLand va fi reușit să aducă schimbarea în încă 23 şcoli până la final de an. 20 azi, 30 mâine, 40 poimâine – și în timp se vor face mii. Ca nație, am stat și am așteptat îndeajuns să ni se dea. Acum e momentul să punem cu toții umărul! Pentru că NU cred că vreți să vă imaginați o ţară cu copii needucați…” – Mihaela Petrovan – Fondator Asociaţia BookLand.

Cele 23 de şcoli selectate în urma campaniei de calificare din iarna trecută se regăsesc în următoarele județe: Arad, Argeș, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Călărași, Caraş Severin, Galați, Hunedoara, Iași, Neamț, Olt, Sibiu, Tulcea și Vrancea. 2 şcoli sunt deja finalizate, alte 6 urmează să fie inaugurate în următoarele săptămâni, diferența de 15 urmând a fi predate până în Ianuarie 2022, inclusiv.

Ȋn judeţul Arad, localitatea Curtici, Şcoala Gimnazială nr.2 a beneficiat de investiții de 40,000 euro. Ȋn judeţul Hunedoara, comuna Rapoltu Mare, Şcoala Primară Bobîlna a primit o investiție de peste 30,000 euro.

Evident, planurile pentru anii următori sunt și mai mărețe, echipa BookLand propunandu-și inclusiv construcția în fiecare județ a unor şcoli etalon pentru sistemul de învățământ românesc.

Dacă vrei să contribui și TU la normalitatea în educație pentru copiii din mediul rural, poți să redirecţionezi 20% din impozitul pe profit/venit, să faci o donaţie sau să trimiți un SMS cu cuvântul CONSTRUIM la 8845 donând astfel 2 euro lunar pentru renovarea școlilor.

ȊMPREUNĂ construim oameni!