Colectarea hârtiei ajută mediul şi persoanele defavorizate

Asociatia ViitorPlus este principalul actor în această iniţiativă, care a fost lansată din 2009 cu scopul de a colecta o cantitate mai mică de hârtie, acţiunea fiind de ajutor în special firmelor mici care nu produc cantităţi mari de hârtie destinată reciclării. 200 de kilograme este cantitatea minimă pe care o ridică firmele de colectare.

Iniţiativa a fost gândită încă din 2008 pentru a obţine o sursă de venit destinată autofinanţării, pentru a face schimbări în societatea în care trăim, dar şi din nevoia de a colecta o cantitate mai mică de hârtie produsă de o firmă. Cei care lucrau atunci în ViitorPlus s-au inspirat şi au fost influenţaţi de un ONG francez care produce cargo-biciclete. Ideea a plăcut din mai multe motive. Mediul este primul dintre motive: proiectul încurajează companiile mici şi mijlocii să adopte un comportament responsabil faţă de mediul înconjurător, în plus, transportul deşeurilor de hârtie care sunt duse spre reciclare se face cu ajutorul unor cargo-biciclete care sunt conduse de persoane defavorizate, aflate în dificultate materială, cărora acest proiect le asigură un loc de muncă stabil şi legal.

Pentru că în România nu se produc cargo-biciclete, asociaţia le-a achiziţionat la mâna a doua din cauza bugetului limitat de la ONG-ul Le Petit Rein din Franţa. „Am achiziţionat cargo-bicicletele, care au o capacitate de 100 de kilograme, cu un sistem de frânare uzat şi a trebuit să le reparăm. Ne-a costat 1 000 de lei. În prezent, deţinem trei biciclete la mâna a doua pe care am dat 10 000 de euro şi am mai cumpărat o altă cargo-bicicletă nouă pe care am achiziţionat-o din Polonia printr-o finanţare care a costat 4 900 de euro“, ne spune Cristina Paşcanu, Coordonator Proiecte Reciclare în cadrul ViitorPlus.

În cei doi ani de la înfiinţare, proiectul a reuşit să atragă în programul Recicleta peste 150 de companii, să colecteze 70 000 de kilograme de deşeuri din hârtie şi să salveze de la tăiere peste 1 050 de copaci. În 2011, asociaţia estimează că va strânge aproximativ 50 de tone de hârtie de la 200 de firme. „Noi oferim firmelor recipiente de 25 de kilograme, iar ele se angajează să le umple în timpul pe care şi-l propun, practic, orice cantitate de hârtie este binevenită“, mai spune coordonatorul Recicletei.

Şoferii de cargo-biciclete

Persoanele care conduc cargo-bicicletele provin din cadrul SOS Centrul de Consiliere şi Sprijin pentru Copii şi Părinţi care oferă consultanţă părinţilor pentru a-şi găsi un loc de muncă şi un venit financiar stabil.

Parteneriatul dintre cel de-al doilea actor implicat în această iniţiativă, SOS Satele Copiilor România, şi Viitor Plus a început cu câţiva ani în urmă şi s-a dezvoltat continuu. Împreună au reuşit să organizeze evenimente care să mulţumească misiunile fiecărei organizaţii. În prezent, sunt trei persoane defavorizate care conduc cargo-bicicleta şi care doresc să se integreze social. Ele au fost selectate în urma unui un interviu la care, în 2009, s-au prezentat circa 12-15 persoane. Cele trei persoane selectate au susţinut o sesiune de testări şi de training. Până la urmă, în proiect a rămas o singură persoană. Celelalte două au renunţat la scurt timp de la lansarea acţiunii pentru că nu se mulţumeau să primească salariul minim pe economie.

„Totuşi, cele două persoane nou angajate sunt motivate să meargă mai departe în acest proiect şi sunt conştiente de importanţa acestei oportunităţi pentru familiile lor“, ne spune Adina Burlacu, coordonator Centrul de Consiliere şi Sprijin pentru Copii şi Părinţi Bucureşti, implicată în proiect. Deşi pentru persoanele angajate au existat şi momente dificile sau provocări, ele au reuşit să se adapteze unui program stabil de lucru, să înveţe şi să îşi dezvolte o serie de abilităţi sociale care îi vor ajuta în încercarea de a-şi depăşi statutul de „caz social“, şi de a asigura un mediu cât mai potrivit de creştere pentru copiii lor.

Alexandru Antonian are cea mai mare vechime în proiect şi este una dintre persoanele a cărei viaţă s-a schimbat radical în ultimii doi ani. De la o persoană fără un loc de muncă stabil, tată a cinci copii, a cărui soţie este casnică, a ajuns să se simtă cu adevărat „un om important în societate“, înţelegând faptul că, având un loc de muncă stabil, în baza unui contract de muncă, contribuie la bunul mers al societăţii în care copiii săi vor creşte. A reuşit să obţină şi un credit de nevoi personale.

Planuri de extindere

Există în plan extinderea proiectului şi în alte regiuni ale Capitalei, însă zona de nord „ne este mai accesibilă pentru că acolo se află Satul SOS, unde parcăm cargo-bicicletele. Dorim să ne extindem naţional, deoarece am avut cereri din mai multe oraşe, dar deocamdată nu este nimic planificat în această direcţie“, ne spune coordonatoarea proiectului, adaugând că asociaţia îşi doreşte să dezvolte proiectul şi în oraşele unde SOS are centre, în baza parteneriatului.

Al treilea actor al proiectului este partenerul Royal Bank of Scotland România, care sprijină iniţiativa prin susţinerea financiară a acestuia cu fonduri care vor asigura cheltuielile logistice ale proiectului pe o perioadă de nouă luni. „Noi reciclăm de peste cinci ani în România şi vrem să îi încurajăm şi pe alţii. Acest pas vine ca o completare firească a acţiunilor pe care le-am făcut până acum la nivel intern“, susţine Georgeta Bora, Corporate Social Responsibility Manager RBS Bank. De exemplu, angajaţii sunt familiarizaţi cu atitudinea eco, deoarece la birou folosesc hârtie recilată şi becuri eficiente energetic, reciclează hârtie, PET-uri, carton şi o serie de alte materiale. Atitudinea eco merge mai departe deoarece RBS şi-a mutat sediul central într-o clădire „eco“, certificată BREEAM. În anul 2009, banca a colectat circa 28 800 de kilograme de hârtie destinată reciclării, iar anul trecut aproximativ 10 500 de kilograme.

Proiectul Recicleta, lansat în 2009 de către asociaţia pentru dezvoltare durabilă – ViitorPlus, cuprinde mai multe zone de colectare din partea de nord a Capitalei. În prezent, cargo-bicicleta colectează deşeuri de hârtie din clădirile de birouri aflate în Aviatorilor, Dorobanţi, Floreasca, Aurel Vlaicu şi Primăverii, iar începând cu luna octombrie, zona de acoperire se extinde şi în Victoriei, Kiseleff, 1 Mai, Piaţa Presei şi Mărăşti.