Pandemia, lecția deschisă despre fericire
În ultimii ani, profesorii și consultanții sunt mai preocupați decât oricând de tema fericirii și stării de bine. Se organizează cursuri la școli de afaceri importante; s-au publicat mii de cărți care conțin cuvântul fericire în titlu; s-au elaborat lucrări de cercetare și articole în acest domeniu. Se derulează mai multe studii statistice pe sute de mii de persoane. Or, când mediul academic este preocupat de un subiect, înseamnă că acolo există suferințe și nevoi în viața reală. Mi se pare că lumea se manifestă mai agresiv, de aceea am vrut să verific dacă este mai nefericită sau nu, de ce, dacă pandemia are sau nu o influență asupra fericirii și ce este de făcut ca să trăim mai bine. Iată ce arată articole și studii recente.
Fericirea și starea de bine
Companiile acordă o importanță tot mai mare stării de bine. S-a demonstrat că aceasta este o protecție împotriva stresului și o sursă de creștere a productivității și calității muncii, a creativității și a dorinței de a învăța, că inf luențează pozitiv sănătatea fizică și longevitatea.
Starea de bine presupune să ne simțim în putere și să funcționăm la parametri optimi, să fim fericiți și mulțumit de ceea ce ni se întâmplă, să fim echilibrați emoțional, să avem relații armonioase cu cei din jur. Să avem sentimentul că trăim cu sens, că deținem într-o bună măsură controlul asupra propriei vieți, că ne putem dezvolta și că ne putem atinge obiectivele. De multe ori, pentru o fericire de durată, este nevoie să sacrificăm plăceri de moment. Așa se întâmplă, de exemplu, atunci când studiem lucruri pe care le considerăm importante, când ne dedicăm unei cariere care ne place și ne face să ne simțim împliniți pentru că suntem de folos, sau când facem acte de responsabilitate socială. Conform psihologului George Vaillant, „Fericirea este despre iubire și nu despre bani”. În ecuația fericirii, goana după câștig și apoi după consum este adesea nerelevantă, în schimb, relațiile durabile cu familia, prietenii și comunitatea contează.
Conform psihologilor David Lykken și Auke Tellegen, starea de bine este influențată de genetica noastră și de ceea ce ni se întâmplă în copilărie, în proporție de 44 – 52%, iar de circumstanțele cu care ne întâlnim în viață, în proporție de 10 – 40%. Prin urmare, influența obiceiurilor noastre – cele legate de credințe, familie, prieteni și muncă, poate părea mică (8 – 46%). Chiar dacă circumstanțele par a ne conduce viața, fiind preponderente, s-a demonstrat că influența lor asupra fericirii noastre este de scurtă durată, spre deosebire de influența obiceiurilor, care este solidă și pe termen lung. Într adevăr: știm că fericirea adusă de bunurile câștigate sau de o promovare care aduce după sine mai mulți bani și un statut mai bun, trece destul de repede. La fel, se estompează în timp și dispare nefericirea provocată de pierderi, sau de evenimente dureroase.
Starea de bine evoluează diferit de la o țară la alta și de la o vârstă la alta. Este mai accentuată în țările dezvoltate. Ea are o evoluție pozitivă până la 40 de ani, scade în timpul crizei vârstei de mijloc (așa cum am arătat într-un articol anterior) și revine pe trend ascendent între aproximativ 50 și 70 de ani. Apoi, pentru o parte dintre oameni, continuă să crească, pentru alții rămâne pe un platou, iar pentru un al treilea grup, preponderent masculin, scade până la depresie și dorințe suicidale.
Cum stăm cu fericirea în era Covid?
În pandemie, s-a demonstrat din nou că reziliența, adică posibilitatea de adaptare la cele mai dificile experiențe ale vieții, cu ajutorul flexibilității mentale și comportamentale, reprezintă unul dintre punctele forte ale omenirii. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale celui de al nouălea Raport Mondial al Fericirii, realizat pe baza unui sondaj efectuat asupra a 100.000 de subiecți din 97 de țări.
Având în vedere dimensiunea crizei pandemice, care a infectat 2% din omenire și a condus la creșterea cu 4% a numărului de decese, nivelul de fericire ar fi putut să scadă. Cu toate acestea, conform raportului, el a rămas același în 2020 față de 2019, la nivel global. Este adevărat, raportul a subliniat că emoții negative precum mânia, anxietatea și tristețea s-au accentuat major. Datele au arătat că problemele de sănătate mentală s-au agravat la începutul perioadei, mai ales la persoanele care sufereau de astfel de afecțiuni. Acestea s-au diminuat însă considerabil pe măsura deprinderii unor noi obiceiuri, cum ar fi înlocuirea conectării fizice cu cea digitală.
La fel ca și în 2019, factorii cu influența cea mai importantă asupra nivelului fericirii au fost sănătatea, încrederea, generozitatea, existența persoanelor pe care se poate conta, venitul și libertatea. Oamenii care s-au declarat cei mai fericiți au fost cei sănătoși, cu bani suficienți, cu ajutoare, care au experimentat încrederea și generozitatea și au avut libertatea de a lua decizii de viață.
Conform unui alt studiu, efectuat de Ipsos între 24 iulie și 7 august 2020, asupra a 19.516 adulți din 27 de țări, 67% dintre respondenți se declarau fericiți în ciuda pandemiei, procentul fiind neschimbat față de anul anterior, dar cu 11% mai mic față de 2011 în toate țările, cu excepția Chinei, unde a crescut cu 15%. Emoțiile au fluctuat mult, devenind negative în lockdown și recuperându-se rapid imediat după aceea. Sursele principale de fericire, conform declarațiilor respondenților, sunt: starea de sănătate pentru 63% dintre respondenți, relația cu partenerul pentru 49% și cu copiii pentru 43%, viața trăită cu sens pentru 48%, condițiile de trai și siguranța personală pentru 45%, sentimentul de a avea controlul asupra propriei vieți pentru 43%, a avea o slujbă care să-i facă să se simtă împliniți pentru 43% dintre ei, satisfacția legată de traiectoria vieții lor pentru 40% dintre ei și faptul de a avea mai mulți bani tot pentru câte 40%.
Ce concluzii putem trage?
Conform datelor din Raportul Mondial al Fericirii, s-a tras concluzia că atunci când situația sanitară se relaxează, comportamentul consumatorilor tinde să revină la normalul de dinaintea pandemiei. O altă concluzie este că pandemia a reprezentat un accelerator al unor tendințe care se manifestau înainte de pandemie și nu un agent care a dus la apariția unor lucruri nemaiîntâlnite vreodată.
Raportul a pus din nou în lumina ref lectoarelor importanța încrederii, ca factor major al fericirii. Încrederea este sentimentul că vor fi respectate promisiunile și că cei ce dețin controlul nu vor profita de vulnerabilități. Raportul a ajuns la concluzia că încrederea este mai importantă pentru fericirea oamenilor decât banii, slujba sau sănătatea. Cu cât pot avea mai multă încredere în oameni și în organizații, considerând că sunt competenți și că le pasă de cei din jur, cu atât oamenii sunt mai fericiți și mai dispuși să urmeze recomandările. De aceea, în țările unde populația a avut încredere în autorități, solicitări cum ar fi purtarea măștii și distanțarea fizică au fost ascultate. Încrederea a fost de aceea invers proporțională cu rata deceselor, de aici diferențele majore între diverse țări, de exemplu Singapore și Brazilia.
Particularizând concluziile raportului la mediul de afaceri, putem spune că încrederea este esențială pentru ca brandul, inclusiv brandul de angajator, să capete o bună reputație. Marketingul va fi cu atât mai eficace cu cât oamenii vor avea încredere în cei ce construiesc mesajele. Or, la ora actuală, mai este mult de lucru în până ce marketerii vor câștiga încrederea clienților. Comportamentul etic devine din ce în ce mai important.
Mai mult, așa cum reiese din raport, alături de încredere, pe oameni îi fac fericiți sănătatea, generozitatea, semenii pe care pot conta, veniturile și libertatea de decizie. Și cum este necesar ca organizațiile să aibă o abordare umană, este important ca ele să construiască valoare răspunzând acestor dorințe ale oamenilor.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 273
Pentru abonare, click aici
