Managementul furiei. Idei de la Mahatma Gandhi
Producția de stofă fusese o îndeletnicire rurală în India timp de multe secole. Ulterior însă, Marea Britanie a început să prelucreze bumbacul din India și să-l vândă apoi indienilor, la prețuri mult mai mari – ceea ce a avut un impact negativ asupra economiei și asupra nivelului de trai al indienilor. Aceștia umblau îmbrăcați în zdrențe pentru că nu-și puteau permite să cumpere textilele fabricate în Marea Britanie.
Reacția lui Mahatma Gandhi nu a fost să atace industria britanică pentru că îi sărăcea poporul. În schimb, acesta a început să folosească roata de tors și i-a îndemnat pe oameni să facă același lucru, pentru a-și produce singuri textilele de care aveau nevoie și a-și asigura independența. Oamenii i-au urmat sfatul, iar impactul roților de tors a fost major – atât în India, cât și în Marea Britanie.
În același fel, Mahatma Gandhi a inițiat multe alte mișcări de revoltă nonviolente, care au impact pe termen lung și sunt greu de întâmpinat cu violență, așadar se soldează cu mai puțină suferință și mai puține pierderi de vieți omenești.
Furia este un dar ce poate fi utilizat cu har
În cartea sa, The Gift of Anger: And Other Lessons from My Grandfather Mahatma Gandhi, Arun Gandhi ne împărtășește câteva dintre lecțiile pe care le-a învățat de la bunicul său. Una dintre aceste lecții este despre darul furiei.
De ce este furia un dar? Pentru că furia ne semnalează o disfuncționalitate și ne pune în mișcare. Dar este important să fie gestionată constructiv. Altfel, dacă ajunge să ne facă plăcere, dacă devine un mod de viață și un scop în sine, dacă ne place să o trăim și să o provocăm, atunci are un efect distructiv, nu constructiv.
Furia, ca forță propulsoare
„Folosește-ți furia în scopuri bune. Furia, pentru oameni, este ca benzina, pentru mașini – te alimentează ca să mergi înainte și să ajungi într-un loc mai bun. În lipsa ei, nu am fi motivați să ne ridicăm la înălțimea situației, să facem față provocărilor. Este o energie care ne face să definim ce este drept și ce este nedrept”, spune Mahatma Gandhi.
Furia ne semnalează că ceva este în neregulă – la realitatea în care trăim, la noi înșine sau la interacțiunea dintre noi și realitate. Furia semnalează un dezacord, o lipsă de armonie. Nu este întotdeauna ușor să stabilim care este dezacordul și care este remediul. Dar este important să nu reacționăm distructiv.
Atacurile, critica, amenințarea sunt metode de persecuție, care exacerbează și înrăutățesc situația. Atitudinea tiranică nu are cum să fie dreaptă, va fi întotdeauna respinsă, va distruge cooperarea și va avea efecte negative. Constrângerea este nedreaptă, disfuncțională, iar efectele ei durabile sunt doar negative. În plus, acestea sunt însemne ale slăbiciunii, nu ale puterii. „Furia îți îngustează lumea”, spune Mahatma Gandhi, pentru că te face să vezi numai ce te nemulțumește și te deranjează pe tine.
Canalizarea inteligentă a furiei
„Canalizat inteligent, curentul electric ne îmbunătățește viața, dar dacă abuzăm de el putem muri. Trebuie să învățăm să folosim furia înțelept, pentru binele omenirii”, mai spune Mahatma Gandhi.
Acesta ne îndeamnă să ținem un jurnal al furiei, în care să notăm cine și ce ne-a mâniat, precum și cum am reacționat. Scopul jurnalului nu este revărsarea mâniei, ci studierea acesteia – pentru a-i înțelege cauzele și a ne înțelege pe noi înșine. Ideea este să ajungem să înțelegem și punctul de vedere al celuilalt – nu neapărat pentru a fi de acord cu el, ci pentru a găsi o soluție constructivă.
„E mult mai simplu să fii furios pe cineva, decât să-i spui că te-a rănit”, spune scriitorul Tom Gates.
Este important să-i răspundem furiei cu calm. Dacă îi vorbești calm unui om mânios, situația se schimbă cu totul. Răzbunarea este distructivă. Bunătatea și compasiunea sunt instrumentele cu care furia poate fi gestionată eficient. Util este să ne întrebăm care sunt emoțiile și reacțiile care ne fac viața mai bună și mai ușor de trăit, cu ajutorul cărora putem găsi mai ușor soluții optime.
„Folosește furia înțelept. Las-o să te ajute să găsești soluții bazate pe dragoste și adevăr”, spune Gandhi.
Citește și:
Jurnalismul constructiv. O viziune amplă este o viziune corectă
Jurnalismul constructiv. Rolul depolarizator al jurnalismului
Tehnică de brainstorming constructiv
Traducerea și adaptarea: Felicia Luca