Mai Bine dă o nouă viață unor produse vechi

Ideea proiectului datează de la înființarea organizației Mai Bine, la Iași, la începutul anului 2009. REDU este inspirat de însăși viziunea organizației și dezvoltat pe baza experiențelor și a acțiunilor întreprinse de Anca Elena Gheorghică și colegii săi pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare durabilă.

Reciclarea creativă și atelierele meșteșugărești, bazarurile solidare pentru colectarea și revânzarea produselor utilizate, târgurile cu produse durabile, evenimentele de sensibilizare privind comerțul echitabil și consumul durabil, proiecțiile de filme, dezbaterile sau sesiunile de informare sunt câteva exemple de astfel de activități.

De altfel, Mai Bine este una dintre primele, și de multe ori singura organizație ieșeană care a sensibilizat comunitatea cu privire la responsabilitatea comună partajată și potențialul de a inversa calea de dezvoltare nesustenabilă, prin oferirea de alternative și mijloace care susțin schimbarea spre mai bine, atât individual, cât și colectiv.

„Numele REDU face trimitere la reducerea consumului – primul dintre cei 3 R ai ecologiei, alături de reutilizare și reciclare. Deși au existat demersuri vizibile în domeniul reciclării în ultimele decenii în România, promovarea – teoretică și practică – a reutilizării este abia la început, iar încurajarea reducerii consumului este cu totul absentă.” – explică Anca Elena Gheorghică, Președinte și cofondator Mai Bine.

Oportunitatea de finanțare a venit odată cu un apel de proiecte din partea Guvernului norvegian și a subvențiilor EAA. Astfel, în vara anului 2013, Mai bine a încorporat într-o singură aplicație mai multe dintre obiectivele sale în ceea ce privește consumul și producția durabilă, cu accentul pus pe haine și textile.

Au primit un răspuns pozitiv, iar în septembrie 2014, a început punerea în aplicare a proiectului Reused, Upcycled and Redesigned Clothes and Accessories, susținut de un grant în valoare de 150.000 de Euro din partea Norvegiei, prin intermediul Mecanismului financiar norvegian 2009-2014, în cadrul Programului pentru Inovarea Industriei Ecologice din România.

„Din experiența noastră care include peste zece proiecte care au primit finanțare, gestionarea acestuia a fost una dintre cele mai facile și plăcute experiențe, în termenii relației cu finanțatorii care ne-au acompaniat îndeaproape pe tot parcursul proiectului (încă din etapa de precontractare).”

Cu Lisbeth Løvbak Berg, designerul care a coordonat și instruit echipa în crearea a trei colecții vestimentare redesigned s-au cunoscut virtual, printr-un schimb de e-mail-uri în etapa de scriere a proiectului. „La momentul respectiv, Lisbeth era singurul deigner din Norvegia listat în Sustainable Fashion Forum. Ea a călătorit de șapte ori în România și a petrecut peste două luni în cadrul atelierului REDU. Lisbeth ne-a devenit nu doar partener, ci o considerăm membră a echipei și prietenă, colaborarea noastră persistând și după finalizarea perioadei de finațare.”

Economie socială, antreprenoriat verde și slow fashion

În doi ani de existență, peste 2.000 de produse noi au fost create prin upcycling, peste cinci tone de deșeuri au fost colectate și peste 4.000 de persoane au beneficiat în mod direct de proiect, fie prin donațiile primite, prin atelierele și evenimentele publice la care au participat, prin produsele unice și prietenoase cu mediul pe care le-au putut cumpăra sau prin găsirea unui mijloc de a da o nouă viață produselor lor vechi.

Industria textilă este a doua cea mai poluatoare industrie la nivel global. Folosirea a ceea ce alții consideră deșeuri ca resursă sau ca materie primă este cea mai bună alternativă la impactul ambiental al modei și al acestei industrii.

„Am colectat peste cinci tone de deșeuri textile, iar reutilizarea de materiale în locul folosirii de materiale noi poate scădea de până la aproximativ 30 de ori impactul asupra mediului, din multe puncte de vedere: economie de energie și de resurse, reducerea impactului generat de transportul materialelor, a utilizării de chimicale, precum: fertilizanți, pesticide și ierbicide. De altfel, fiecare tonă de deșeuri textile care nu mai ajunge la groapa de gunoi face ca 20 de tone de CO2 să nu mai ajungă în atmosferă. Așadar prin REDU am contribuit la o reducere de peste 100 de tone de CO2, ceea ce e echivalentul a ceea ce poate absorbi o pădure cu aproximativ 125.000 de arbori.”

Anca Gheorghică susține că pentru o dezvoltare durabilă și un progres sustenabil, economia socială și economia verde trebuie să iasă din marginalitate și să transforme economia convențională.

Dincolo de reducere, reutilizare și reciclare, munca celor de la Mai Bine este în mare măsură și una de reeducare: „Suntem pionieri în domeniu și, deși identificăm schimbări pozitive semnificative, suntem încă marginali. Încercăm să schimbăm mentalitatea aducând în discuții concepte precum economie circulară, zero deșeuri, costuri ascunse, prețuri corecte și asta ne solicită destule resurse. Astfel, nu doar prin acțiunile operaționale (lucrul cu resturi de materiale, și nu cu metraje, atenția la generarea deșeurilor și la utilizarea resurselor), ci și prin activitatea de conștientizare – costurile noastre de oportunitate sunt foarte mari într-o piață foarte competitivă.

Un teren fertil pentru schimbare

Fondatoarea Mai bine are 34 de ani, e născută și crescută în Iași și a înființat Asociația Mai bine la de 26 de ani. A terminat Facultatea de Biologie (cu diplomă de licență în Ecologie și Protecția mediului) și una în Biologie- Geografie la Iași. Are un master în Ecologie Umană la Vrije Universiteit Brussel și un doctorat în economie la Iași cu o mobilitate de cercetare în Finlanda.

Anca Elena a petrecut aproape cinci ani în străinătate, a studiat și a lucrat în țări precum Belgia, Spania, Finlanda, SUA și Ghana. Motivația de a reveni și de a se stabili în Iași a venit din conștientizarea faptului că pentru o lume mai bună fiecare este responsabil și că există un extraordinar potențial de a face mai bine, la toate nivelurile – individual, familial, comunitar, local etc.„Simt că aici este un teren fertil pentru schimbare care ne permite să explorăm alternative de dezvoltare în direcții cu un impact pozitiv deopotrivă asupra mediului și asupra societății.”

Articol preluat din numărul 236/aprilie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.